Factori de risc în infecţiile septico-purulente nosocomiale de profil traumatologie și ortopedie. Studiu descriptiv transversal

Abstract

Rezumat. Introducere. Infecţiile nosocomiale (IN), inclusiv infecţiile septico-purulente nosocomiale (ISPN), ocupă un loc deosebit în patologia umană și tot mai evident devin o problemă medicală, socială şi economică, determinată de frecvenţa lor sporită și de consecințele grave, ce contribuie la sporirea costului tratamentului, pagubelor economice, celor morale și sociale. În prezent, IN sunt considerate o problemă majoră de sănătate populațională pentru toate instituțiile medicale. Material și metode. Studiul dat se referă la studiile epidemiologice transversale și se bazează pe diagnosticul activ al infecţiilor nosocomiale, realizat prin metoda de analiză retrospectivă a fişelor de observaţie a pacienţilor internaţi pe parcursul anului 2010, în baza a șase secții profilizate din cadrul Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. În total, au fost studiate 3011 fişe de observaţie. Rezultate. Incidența reală prin infecţii septico-purulente nosocomiale la pacienții de profil traumatologie și ortopedie a constituit 156,42 cazuri la 1000 de pacienți internați. S-a constatat că incidența prin infecții septico-purulente nosocomiale în staționarele de acest profil se asociază cu vârsta pacientului, modul de internare, diagnosticul de bază, prezența patologiilor concomitente, durata de aflare a pacienților în unitatea de terapie intensivă, de durata și tipul intervențiilor chirurgicale, de frecvența pansamentelor. Concluzii. Frecvența dezvoltării ISPN este în funcție directă de statutul inițial al pacientului (diagnosticul de bază, vârsta înaintată, prezența patologiilor concomitente, spitalizarea în mod de urgență), nivelul de invazivitate al tehnologiilor medicale (modul chirurgical de tratament, tipul operației, intervențiile chirurgicale multiple și de lungă durată), cât și de alte condiții, apărute în procesul de reabilitare postoperatorie (durata de aflare în staționarul de reabilitare și terapie intensivă, frecvența pansamentelor).

Abstract. Introduction. Nosocomial Infections (NI), including septicpurulent nosocomial infections (SPNI), occupy a special place in human pathology and are becoming an increasingly evident health, social and economic problem determined by their increased frequency and serious consequences that contribute to enhancing the value of treatment, economic, moral and social damage, and are currently considered a main public health problem for all healthcare institutions. Material and methods. This study refers to cross-cutting epidemiological studies and is based on the active diagnosis of nosocomial infections, achieved through the method of re Material and methods. This study refers to cross-cutting epidemiological studies and is based on the active diagnosis of nosocomial infections, achieved through the method of retrospective analysis of medical charts of the patients hospitalized during 2010, based on six specialised wards of the Clinical Hospital of Traumatology and Orthopedics. Altogether, 3011 observation charts were studied. Results. The actual incidence of septic-purulent nosocomial infections in Traumatology and Orthopedics patients of was 156.42 cases per 1,000 hospitalized patients. It was found that the incidence of septic-purulent nosocomial infection in these specialised departments is associated with the age, the mode of admission to hospital, the basic diagnosis, the presence of concomitant pathologies, the patients’ length of stay in the resuscitation and intensive therapy room, the duration and type of surgery, the frequency of dressings changes. Conclusions. Frequency of SPNI development is directly dependent on the patient’s initial status (basic diagnosis, the age of the patient, presence of concomitant pathologies, emergent admission to hospital), the level of aggression of medical technologies (mode of surgical treatment, type of operation, multiple and long-term surgical interventions), as well as the other conditions in the postoperative rehabilitation (the length of stay in rehabilitation and intensive care department, the frequency of dressing changes).