USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/25182
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorBătăneanț, Mihaela-
dc.date.accessioned2023-07-26T08:16:59Z-
dc.date.available2023-07-26T08:16:59Z-
dc.date.issued2023-
dc.identifier.isbn978-9975-82-328-9-
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25182-
dc.description.abstractAmigdalita pultacee însoțită de febră este întâlnită frecvent în practica de zi cu zi, cu precădere la vârsta copilului mare. Etiologia sa este de obicei infecțioasă, bacteriană sau virală si rareori este determinată de patologia malignă sau cea imunologică. O entitate particulară o reprezintă însă amigdalita pultacee însoțită de febră recurentă, uneori cu o periodicitate fixă. Este cazul bolilor autoinflamatorii (BA) care reprezintă un grup de peste 40 de boli genetice rare, puțin cunoscute și recunoscute în practica clinică, de cele mai multe ori confundate cu diverse infecții sau boli reumatismale. Fiind boli genetice, debutul cel mai adesea are loc în copilărie, dar nu rare sunt cazurile cu debut la vârsta de adult. Diagnosticarea lor precoce este esențială deoarece o mare parte dintre ele se complică cu depunere sistemică de amiloid, aceasta determinând cel mai frecvent amiloidoza renală și insuficiență renală cronică și/sau pierderea auzului la vârsta adultă. Cu atât mai important este diagnosticul lor precoce deoarece aceste boli dispun de terapie care nu vindecă dar previn apariția complicațiilor cronice, uneori fatale. La vârsta copilăriei cel mai frecvent întâlnit este sindromul PFAPA sau Marshall, confundat de obicei cu herpangină sau amigdalită pultacee și invariabil tratat cu antibiotic. Diagnosticul este clinic având ca și criterii febra recurentă, faringita, aftele bucale, adenopatia laterocervicală nesupurativă dezvoltarea normală și excluderea neutropeniei ciclice. Boala este confirmată prin proba terapeutică cu o singură doză de Prednison 1-2 mg/kg care stopează procesul inflamator și astfel cupează febra. Este posibilă repetarea administrării dozei inițiale o singură dată în caz de reapariție a febrei a doua zi. Diagnosticul diferențial include febra mediteraneeană familială, sindromul de hiperIgD, sindromul CINCA, etc, care pe lângă febra periodică se însoțesc de artralgii și artrită, dureri abdominale de intensitate variabilă, diaree, vărsături, rash cutanat, splenomegalie. Apariția recurentă, cu periodicitate fixă a episoadelor de amigdalită pultacee însoțită de febră cu precădere la copilul mic, în absența dovezilor infecției streptococice (exudat faringian și ASLO) și care răspunde prompt la corticoterapie este sugestivă pentru sindromul PFAPA.en_US
dc.language.isoroen_US
dc.publisherCEP Medicinaen_US
dc.relation.ispartofCulegerea de lucrări a Conferinței cu participare internațională „Actualități în pneumologia copilului”, 22 iunie 2023, Chișinău, Republica Moldovaen_US
dc.subjectfebră recurentăen_US
dc.subjectamigdalita pultaceeen_US
dc.titleCând amigdalita pultacee este sugestivă de imunodeficiență?en_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:Culegerea de lucrări a Conferinței cu participare internațională „Actualități în pneumologia copilului”

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
CAND_AMIGDALITA_PULTACEE_ESTE_SUGESTIVA_DE.pdf225.9 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback