|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 7. ȘCOALA DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ / SCHOOL OF PUBLIC HEALTH MANAGEMENT
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2023
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/25279
Full metadata record
DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Donescu, Aurelia | - |
dc.contributor.author | Lozan, Oleg | - |
dc.date.accessioned | 2023-09-29T14:50:38Z | - |
dc.date.available | 2023-09-29T14:50:38Z | - |
dc.date.issued | 2023 | - |
dc.identifier.isbn | 978-9975-82-318-0 | - |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25279 | - |
dc.description.abstract | Scopul. Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor populației cu privire la
osteoporoză și opiniilor factorilor de decizie din domeniul sănătății, în vederea elaborării setului
de recomandări pentru prevenirea acestei afecțiuni în rândul populației adulte.
Obiective. Analiza practicilor naționale și internaționale referitor la cunoștințele, atitudinile și practicile populației la subiectul osteoporozei în diferite țări; evaluarea cunoștințelor,
atitudinilor și practicilor cu privire la osteoporoză a populației din Republica Moldova; evaluarea
opiniilor factorilor de decizie din domeniul sănătății cu privire la capacitatea și contribuția lor la
fortificarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor populației cu privire la osteoporoză;
elaborarea setului de recomandări de prevenire a osteoporozei în rândul populației adulte.
Materiale și metode. Tipul studiului - epidemiologic descriptiv transversal, mixt cu
aplicarea unui chestionar de 69 de întrebări, în perioada decembrie, 2021- martie, 2022. În cadrul
studiului au fost intervievate 423 de persoane, iar 6 reprezentanți ai factorilor de decizie din
domeniul sănătății au participat la interviuri în profunzime. Metodele studiului: istorică,
descriptivă, comparativă, sociologică, matematică și statistică.
Rezultate obținute. Vârsta respondenților este cuprinsă între 18 și 82 de ani, în mediu
constituind 46,2±14,44 ani. În studiu prevalează persoanele de gen feminin – 64%, față de 36%
de bărbați. Mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj (53%) provin din mediul rural, iar
47% din mediul urban. La capitolul cunoștințe despre osteoporoză s-a înregistrat o disociere a
răspunsurilor după criteriul de gen – femeile în 65,4% cazuri cunosc mai bine despre această
problemă (χ2=3.898, p=0.273). Cunoștințe despre faptul că osteoporoza poate apărea în perioada
de menopauză au demonstrat 45,9% dintre respondenți, dintre care femeile în 76,3% cazuri
(χ2=36.136.183, p<0.001). A fost analizată atitudinea respondenților în funcție de genul biologic.
S-a constatat că femeile manifestă atitudine pozitivă față de osteoporoză în 63,6% cazuri, iar
bărbații în 35,2% din cazuri. A fost reliefat caracterul manifestărilor atitudinilor respondenților
față de osteoporoză în funcție de nivelul de studii. În toate cazurile a prevalat manifestarea
atitudinii pozitive. Cei mai mulți sunt respondenții cu studii medii – 40%, fiind urmați de
respondenții cu studii superioare – 35,7%, gimnaziale – 11,1% și liceale – 8,1%. La capitolul
practici s-a constatat că respondenții consumă puțin lapte și brânză de vaci, însă obișnuiesc să
administreze suplimente alimentare cu calciu (54%).
Pentru a evalua opiniile factorilor de decizie din domeniul sănătății cu privire la
capacitatea și contribuția lor la fortificarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor populației cu
privire la osteoporoză au fost realizate interviuri în profunzime. În opinia acestora osteoporoza
este o problemă de sănătate publică, fiind o boală degenerativă și metabolică, însă ea este
ignorată și nu se cunoaște numărul persoanelor cu osteoporoză din țară. Respondenții au venit cu
unele recomandări în privința îmbunătățirii situației la capitolul osteoporozei, printre acestea:
evaluarea și reducerea factorilor de risc, sporirea accesibilității investigațiilor prin includerea în
programul unic și acoperirea lor de polița de asigurări medicale.
Concluzii. Un nivel mai înalt de cunoștințe, cu referire la osteoporoză, s-a observat la
persoanele de gen feminin, în comparație cu persoanele de gen masculin. Deficitul de cunoștințe
7
la persoanele de gen masculin poate fi asociat cu lipsa de informare, precum și cu gradul de
conștientizare a simptomelor și patologiilor asociate osteoporozei. În Republica Moldova
problema osteoporozei și consecințele acesteia nu se regăsește în topul afecțiunilor prioritare,
fapt ce determină ca această maladie să fie subdiagnosticată. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | CEP Medicina, Şcoala de Management în Sănătate Publică | en_US |
dc.relation.ispartof | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective: Culegere de rezumate științifice | en_US |
dc.subject | osteoporoza | en_US |
dc.subject | cunoștințe | en_US |
dc.subject | atitudini | en_US |
dc.subject | practici | en_US |
dc.subject | factori de risc | en_US |
dc.subject | factori de decizie din domeniul sănătății | en_US |
dc.subject | prevenire | en_US |
dc.title | Cunoștințe, atitudini și practici ale populației privind osteoporoza | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2023
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|