USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/25282
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorUța, Cristina-
dc.contributor.authorCumpănă, Maria-
dc.date.accessioned2023-09-29T15:05:29Z-
dc.date.available2023-09-29T15:05:29Z-
dc.date.issued2023-
dc.identifier.isbn978-9975-82-318-0-
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25282-
dc.description.abstractScopul. Evaluarea accesibilității la serviciile de reabilitare cardiacă (RC) a pacienților cu infarct miocardic (IM) în vederea identificării barierelor existente pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a accesului la serviciile de reabilitare cardiacă. Obiective. Analiza experienței internaționale și a cadrului normativ național cu privire la accesibilitatea la serviciile de reabilitare cardiacă a pacienților cu infarct miocardic; evaluarea opiniei pacienților cu infarct miocardic și a reprezentanților asistenței medicale primare privind accesibilitatea la serviciile de reabilitare cardiacă; evaluarea opiniei medicilor privitor la barierele existente pentru asigurarea accesului la serviciile de reabilitare cardiacă a pacienților cu 10 infarct miocardic; elaborarea recomandărilor privind asigurarea accesibilității la serviciile de reabilitare cardiacă a pacienților cu infarct miocardic. Materiale și metode. Tipul de studiu: mixt. Componenta cantitativă – studiu descriptiv, selectiv, sociologic, transversal prin chestionarea a 344 de medici de familie și 336 de pacienți cu infarct miocardic în anamneză. Componenta calitativă – interviuri în profunzime cu medicii de familie, medicii cardiologi și medicii reabilitologi. Perioada de colectare a datelor a constituit lunile ianuarie-aprilie 2022. Metodele studiului – sociologică, epidemiologică, istorică, statistică, matematică, comparativă, grafică. Rezultate obținute. Rezultatele cercetării denotă faptul că tratamentul de reabilitare cardiacă a fost urmat de 57,4% din pacienții chestionați, inclusiv 36,9% pacienți din mediul urban și doar 20,5% pacienți din mediul rural, corespunzător se constată că pacienții din mediul rural au o accesibilitate aproape de două ori mai mică la servicii de RC față de pacienții din zonele urbane. Datele cercetării demonstrează că cei 57,4% din respondenții care au urmat un tratament de RC, prioritar au făcut acest tratament în secțiile de reabilitare din raion sau municipiu (31,4% pacienți din mediul rural și 31,4% pacienți din mediul urban). Aceste secții fiind secții de boli cronice sau terapie unde vin și alți pacienți cu alte patologii, nu doar cele cardiovasculare. În secția de reabilitare specializată din cadrul Institutului de Cardiologie sau cea a spitalului ,,Sfânta Treime” de la Chișinău urmează acest tratament un procent foarte mic de pacienți din mediul rural – doar 4,6%, ei fiind pacienții care ajung prin intermediul asistenței medicale urgente în secțiile de cardiologie intervențională după infarct miocardic acut pentru revascularizare, după stabilizare fiind transferați imediat în secția de reabilitare cardiacă. În cadrul studiului au fost evidențiate cele mai importante bariere care împiedică efectuarea tratamentului de reabilitare cardiacă a pacienților cu infarct miocardic. În opinia medicilor de familie (69%) cea mai importantă barieră în ne efectuarea unui tratament de RC în ultima perioadă este frica pacienților de a nu se îmbolnăvi de COVID-19. În cadrul studiului au fost determinate și cele mai mari limitări ale reabilitării cardiace în Republica Moldova, printre acestea: numărul mic de secții și centre de reabilitare specializate în domeniul respectiv – raportează 74% din medicii de familie chestionați; nivelul scăzut de educație în sănătate al populației țării – 71%; numărul mic de profesioniști în domeniul reabilitării cardiace – 57%. Concluzii. Accesibilitatea serviciilor de reabilitare cardiacă în țara noastră este percepută ca fiind una redusă atât în viziunea medicilor, cât și a pacienților și necesită îmbunătățiri. Limitele acestui serviciu și cele mai evidente bariere sunt reprezentate de numărul mic de secții și centre de reabilitare cardiacă (problema fiind și mai acută în raioane), nivelul scăzut de educație în sănătate a populației și numărul mic de profesioniști în domeniul respectiv.en_US
dc.language.isoroen_US
dc.publisherCEP Medicina, Şcoala de Management în Sănătate Publicăen_US
dc.relation.ispartofManagementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective: Culegere de rezumate științificeen_US
dc.subjectreabilitare cardiacăen_US
dc.subjectboli cardiovasculareen_US
dc.subjectpacienți cu infarct miocardicen_US
dc.subjectservicii reabilitareen_US
dc.subjectaccesibilitate reabilitare cardiacăen_US
dc.subjectreabilitare post-infarct miocardicen_US
dc.titleAccesibilitatea serviciilor de reabilitare cardiacă pentru pacienții cu infarct miocardicen_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2023

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
ACCESIBILITATEA_SERVICIILOR_DE_REABILITARE_CARDIACA_PENTRU.pdf408.24 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback