|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 7. ȘCOALA DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ / SCHOOL OF PUBLIC HEALTH MANAGEMENT
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2023
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/25294
Full metadata record
DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Dubină, Ludmila | - |
dc.contributor.author | Timotin, Alina | - |
dc.date.accessioned | 2023-09-29T16:08:23Z | - |
dc.date.available | 2023-09-29T16:08:23Z | - |
dc.date.issued | 2023 | - |
dc.identifier.isbn | 978-9975-82-318-0 | - |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25294 | - |
dc.description.abstract | Scopul. Evaluarea factorilor ce contribuie la formarea imaginii medicului de familie,
pentru elaborarea unor recomandări, care ar contribui la îmbunătățirea și sporirea recunoașterii
medicului din asistența medicală primară în societate.
Obiective. Analiza literaturii și a practicilor internaționale cu privire la formarea și
promovarea imaginii medicului de familie în societate; identificarea factorilor ce contribuie la
formarea reputației și autorității medicilor de familie în societate, în viziunea reprezentanților
acestei profesii; evaluarea opiniei populației cu privire la imaginea medicului de familie;
elaborarea unor recomandări, care ar contribui la îmbunătățirea și sporirea recunoașterii
medicului din asistența medicală primară în societate.
Materiale și metode. Tipul studiului: mixt. Componenta cantitativă – studiu transversal,
descriptiv, selectiv, efectuat prin chestionarea a 590 de persoane adulte. Chestionarul a fost
realizat în Google Forms, distribuit on line și pe suport de hârtie. Partea calitativă – organizarea
a 5 focus-grupuri cu 43 de medici de familie din diferite regiuni geografice ale țării: nord, sud,
centru, mun. Chișinău. Colectarea datelor a fost realizată în perioada decembrie 2021-februarie
2022. Metodele studiului: istorică, epidemiologică, sociologică, statistică și comparativă.
Rezultate obținute. Rezultatele studiului arată că există o lipsă de respect a specialiștilor
față de colegii din asistența medicală primară, iar unii medici de familie raportează comentarii
negative, auzite încă la universitate despre medicina de familie. Majoritatea doctorilor au
menționat că imaginea lor în societate suferă din cauza volumului foarte mare de lucru. Peste
90,0% din respondenți consideră că pentru o imagine pozitivă a medicilor de familie sunt foarte
importante/importante următoarele caracteristici: profesionalism, amabilitate, politețe, respect,
comunicare pe înțelesul pacienților, corectitudine, integritate, empatie și cultură. Referitor la
detaliile imaginii externe, majoritatea medicilor au menționat că aspectul trebuie să fie îngrijit. În
viziunea populației, cel mai important element în imaginea externă a medicului reprezintă igiena
mâinilor (96,7%), urmat de conlucrarea cu alți specialiști (93,0%), vestimentația (80,4%) și
limbajul non-verbal (77,0%). Majoritatea respondenților (93,4%) apreciază aspectul medicului
de familie ca fiind foarte îngrijit/îngrijit. Respondenții din sate, înțeleg foarte bine/bine
informațiile primite de la medicul de familie doar în 83,0% din cazuri, 11,3% – nu prea înțeleg
și 5,7% – înțeleg foarte rău/puțin. Jumătate din medicii de familie consideră că, în perioada
pandemiei COVID -19, imaginea lor a crescut, iar cealaltă jumătate – că a scăzut. În studiul
populației, o treime din participanți cred că infecția Covid - 19 nu a influențat imaginea
doctorului de familie (35,4%) și mai mult de jumătate (53,4%) – consideră că a crescut. La
capitolul satisfacție, participanții sunt mai puțin satisfăcuți de timpul acordat de către medicul de
familie (80,5%). Încrederea în medicul de familie este exprimată doar de 62,3% din respondenți.
Imaginea medicului de familie este apreciată de respondenți ca foarte pozitivă/pozitivă (80,7%).
24
Concluzii. Studiul relevă că imaginea medicului de familie are de suferit, începând de pe
băncile universității și continuă prin remarci negative venite de la specialiștii din domeniul
medical, de la mediul politic și mass media. O bună parte din doctori consideră, că administrația
nu face tot posibilul pentru a-i ajuta să-și promoveze o imagine pozitivă. Există carențe la
capitolul încrederea în doctor și timpul acordat de către medicul de familie beneficiarilor.
Pandemia COVID-19 a contribuit la creșterea rolului și imaginii medicului de familie. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | CEP Medicina, Şcoala de Management în Sănătate Publică | en_US |
dc.relation.ispartof | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective: Culegere de rezumate științifice | en_US |
dc.subject | imaginea medicului | en_US |
dc.subject | imagologia | en_US |
dc.subject | satisfacția pacienților | en_US |
dc.subject | relația medic-pacient | en_US |
dc.subject | branding personal | en_US |
dc.subject | marketing personal | en_US |
dc.title | Imaginea medicului de familie în societate | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2023
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|