Avantaje și bariere în organizarea și activitatea Centrului COVID-19

Abstract

Scopul: Determinarea avantajelor și barierelor în organizarea și activitatea Centrului COVID-19 Chișinău pentru elaborarea recomandărilor în eficientizarea acordării asistenței medicale pacienților cu SARS-CoV-2. Obiectivele: studierea experienței internaționale și reglementărilor juridice naționale cu privire la gestionarea pandemiei COVID-19; evaluarea opiniei actorilor implicați în organizarea și activitatea Centrului COVID-19 Chișinău; determinarea avantajelor și barierelor întâmpinate în organizarea și activitatea Centrului COVID-19 Chișinău; elaborarea recomandărilor practice privind îmbunătățirea activității și gestionarea Centrului COVID-19 Chișinău, pentru eficientizarea acordării asistenței medicale pacienților în perioada eventualelor epidemii/ pandemii. Materiale și metode: Tipul studiului: descriptiv, selectiv, mixt (cantitativ și calitativ). Componenta cantitativă – aplicarea chestionarului (13 întrebări), elaborat în interesul studiului. Unitate de cercetare: 120 de persoane implicate direct în activitatea Centrului COVID-19 Chișinău. Componenta calitativă – interviuri în profunzime cu factorii de decizie implicați în organizarea și activitatea Centrului de triaj, inclusiv Directorul Centrului COVID-19 Chișinău. Metodele studiului – istorică, epidemiologică, sociologică, statistică, de transfer a datelor, comparativă, grafică. Rezultate obținute: Conform datelor studiului calitativ, Centrul COVID-19 Chișinău (în continuare Centrul) a dus avantaje întregului sistem de sănătate din Republica Moldova. Prin preluarea funcției de triaj medical, Centrul a contribuit la reducerea poverii asupra spitalelor amplasate în municipiul Chișinău și a favorizat inițierea oportună a tratamentului pacienților confirmați. La etapa de constituire a Centrului au fost întâmpinate un șir de dificultăți privind conceptul și structura lui, dar și probleme logistice din cauza reorganizării spațiilor (pavilioanele MoldExpo), ce aveau altă destinație și necesitau efectuarea unui volum mare de lucrări de adaptare la standardele unei instituții medico-sanitare conform cerințelor ghidurilor OMS. În activitatea sa, Centrul s-a confruntat cu dificultăți în interacțiunea cu instituțiile medicale spitalicești în regiunea municipiului și raioanele adiacente în lunile octombrie-noiembrie (a. 2020), sfârșitul lunii februarie, debutul lunii martie (a. 2021) cauzate de numărul masiv de infectări. Cercetarea cantitativă relevă opiniile angajaților privind un șir de aspecte ce țin de organizarea activității centrului. Astfel asigurarea activității ritmice și eficiența conlucrării cu laboratoarele de referință (ANSP, CDRM) este raportată în proporție de 90 %; 109 respondenți apreciază ca eficientă gestionarea controlului infecției în instituție (de exemplu: pentru facilitarea, eficientizarea și reducerea riscului de infectare s-a creat o bază de date cu informația necesară despre pacient, fiind exclusă toată documentația pe suport de hârtie). O majoritate semnificativă (95,8 %) consideră că prestarea serviciilor medicale sunt în conformitate cu Protocolul Clinic Național privind Infecția cu Coronavirusul de tip nou COVID-19. Printre factorii facilitatori ai activității în Centru, respondenții menționează: managementul eficient, lucrul în echipă, personalul calificat/receptiv. Concluzii: Centrul COVID-19 Chișinău a fost creat ca răspuns la provocările pandemiei COVID-19, având un rol important în eficientizarea acordării asistenței medicale persoanelor cu statut suspect la infecția COVID-19, fiind recunoscut de către partenerii de dezvoltare și Organizația Mondială a Sănătății, ca o bună practică în gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova. Fondarea Centrului COVID-19 Chișinău a asigurat optimizarea calității triajului medical al pacienților suspecți la virusul SARS-CoV-2, fapt ce a permis reducerea perioadei de diagnosticare și inițierea tratamentului pacienților confirmați.