Managementul datelor cu privire la resurse umane în sistemul sănătății

Abstract

Scopul: Evaluarea managementului datelor privitor la resursele umane din sănătate (RUS) în scopul elaborării unui set de recomandări pentru optimizarea raportărilor statistice. Obiectivele cercetării: Evaluarea practicilor internaționale și naționale privitor la evaluarea, monitorizarea și colectarea datelor privitor la resursele umane din sănătate; analiza rapoartelor statistice în domeniul personalului din sistemul sănătății; evaluarea opiniei personalului din serviciile resurse umane din instituțiile medicale privitor la raportarea statistică; elaborarea recomandărilor practice în scopul îmbunătățirii metodelor de raportare statistică în domeniul personalului din sistemul sănătății. Materiale și metode: Tipul studiului: mixt. Componenta cantitativă – studiu observațional cu aplicarea unui chestionar cu privire la calitatea rapoartelor statistice (RS17 și SIERUSS) în domeniul personalului din sistemul sănătății. Eșantionul studiului: 60 de lucrători ai serviciilor resurselor umane din 60 de instituții medicale (spitale republicane, raionale și municipale). Componenta calitativă – interviuri semi-structurate (3 interviuri cu angajații ANSP). Rezultate obținute: Pentru identificarea nivelului de dificultate a completării formularului RS17 comparativ cu sistemul informatic SIERUSS a fost folosită scala Likert cu 5 variante de răspuns: 1 – pentru „foarte ușor de completat” și 5 – pentru „foarte dificil”. Astfel 3,3 % din respondenți consideră că formularul RS17 este foarte ușor de completat, pe când 11,7 % din cei chestionați consideră că foarte ușor de completat este sistemul SIERUSS; 44 % din subiecți găsesc sistemul RS17 fiind de o dificultate medie, iar 33,3 % consideră că SIERUSS are un atare nivel de dificultate; foarte dificil de completat RS17 este pentru 25 % în comparație cu doar 5 % respondenți care găsesc că SIERUSS este foarte dificil de completat. Nivelul de satisfacție a respondenților privitor la structura instrumentelor statistice examinate a fost evaluat după aceeași scală. Astfel 3,3 % din respondenți sunt foarte nesatisfăcuți de RS17 ca structură, iar 20 % – de SIERUSS; nesatisfăcuți de RS17 sunt 80 % , iar față de structura SIERUSS – 51,7 %; satisfăcuți de RS17 sunt 11,7 % iar de SIERUSS – 25 %; foarte satisfăcuți de RS sunt 17 5 %, iar de SIERUSS – 3,3 %. Privind utilitatea pentru instituție a datelor colectate șapte din zece respondenți (73,3 %) consideră că acestea sunt inutile pentru cazul RS17, față de 48,3 % pentru cazul SIERUSS, și 0% consideră contrariul (față de 13,3 % în cazul SIERUSS). Fiecare al treilea specialist în resurse umane (30,4 %) ar prefera să completeze SIERUSS față de RS17 (4,3 %), ceea ce indică că sistemele automatizate de raportare sunt mai acceptabile. Aproximativ jumătate din respondenți nu cunosc documentele care stau la baza elaborării rapoartelor statistice în domeniul RUS și consideră neimportantă cunoașterea cadrului de referire. Concluzii: Specialiștii în colectarea, analiza și elaborarea indicatorilor în domeniul RUS consideră că nomenclatoarele (clasificatoarele) ocupațiilor în domeniul sănătății sunt învechite și necesită actualizate în conformitate cu normele europene. În același timp, elaborarea unui raport statistic în domeniul RUS unic pentru toate instituțiile medicale din țară compatibil cu raportarea și cerințele internaționale este imperativă în situația actuală.