Sursele de informare despre COVID-19 ale cadrelor medicale din Republica Moldova

Abstract

Scopul: Evaluarea surselor de informare despre COVID-19 ale cadrelor medicale din Republica Moldova pentru a îmbunătăți procesul decizional în practica medicală. Obiectivele: Analiza categoriilor surselor de informare privind COVID-19 pe perioada pandemiei; evaluarea cunoștințelor și practicilor de accesare și utilizare a surselor de informare despre COVID-19 de către cadrele medicale; elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea suportului informațional în luarea deciziilor în practica medicală. Materiale și metode: Tipul de studiu – studiu național reprezentativ, cantitativ, descriptiv transversal, realizat prin chestionarea on-line și pe suport de hârtie a 852 de lucrători medicali din Republica Moldova în perioada aprilie-mai 2021. Chestionarul a fost elaborat și plasat pe platforma Questionpro.com. Metodele studiului – istorică, sociologică, statistică, de transfer a datelor, comparativă, grafică. Rezultate obținute: În condițiile unei avalanșe informaționale, 52 % din lucrătorii medicali au aflat prima dată despre virus și pandemia COVID-19 din mass media. O treime din grupa de vârstă 18-35 de ani au aflat despre SARS-CoV-2 din rețelele de socializare. Lucrătorii medicali au apreciat cu bine și foarte bine actualitatea informației, complexitatea și claritatea acesteia oferite de sursele oficiale (Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Sănătatea Publică) și au fost mai rezervați – în proporție de 17 % – în ceea ce privește caracterul univoc, lipsa contradicțiilor, al informațiilor oferite. De asemenea, 65 % dintre lucrătorii medicali au apreciat ca foarte utile notele informative ale MSMPS și în proporție de 65 % – ordinele interne ale instituției în care activează. Circa 89 % dintre respondenți au beneficiat de instruiri online organizate de autoritățile din sănătate. Informațiile bazate pe dovezi sunt folosite de mai puțin de jumătate din respondenți, cele mai frecvent accesate fiind Google Academic și Pubmed, iar aplicațiile mobile tematice practic nu sunt utilizate. Circa 79 % din respondenți au menționat că au nevoie de informații suplimentare privind vaccinarea și tratamentul COVID-19. Drept bariere în accesarea informațiilor, studiul denotă necunoașterea limbilor străine în proporție de 40 % și lipsa de timp – 37 %. Deseori întâmpină probleme de barieră lingvistică persoanele din categoria de vârstă mai mare de 51 de ani. Studiul a mai demonstrat faptul că lucrătorii medicali se întâlnesc zilnic cu informații și știri false despre COVID-19. Cea mai populară rețea de socializare în rândul lucrătorilor medicali este Facebook (57 %), urmată de Instagram (16 %). În ceea ce privește nivelul de educație digitală, doar jumătate din respondenți au blocat persoana care a distribuit informațiile false, iar 65 % nu au întreprins nimic. Circa 69 % din lucrătorii medicali consideră că știrile false au afectat în măsură mare și foarte mare gestionarea pandemiei. Concluzii: Studiul relevă faptul că, pe perioada pandemiei, lucrătorii medicali au fost expuși unui flux intens informațional, atât din punct de vedere al surselor oficiale, cât și neoficiale, uneori cu un caracter contradictoriu. Studiul a demonstrat că lucrătorii medicali, în mare parte, se informează din surse oficiale și au încredere în acestea. Cercetarea relevă că există anumite bariere în accesarea informațiilor, preponderent bariera lingvistică și lipsa de timp. Majoritatea lucrătorilor medicali dețin conturi personale în rețelele de socializare și le utilizează zilnic, inclusiv în scop de informare. Studiul a demonstrat un nivel jos al educației digitale și mass-media în rândul lucrătorilor medicali, reacție pasivă și lipsa de acțiuni privind stoparea/ raportarea informațiilor și știrilor false.