Cunoștințe, atitudini și practici ale părinților privind diversificarea alimentației copiilor până la 3 ani

Abstract

Scopul. Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților privind diversificarea alimentației copiilor până la 3 ani, pentru elaborarea unor recomandări care ar contribui la îmbunătățirea alimentației copilului. Obiective. Analiza experiențelor și recomandărilor naționale și internaționale cu referire la diversificarea alimentației în copilăria timpurie; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților privind diversificarea alimentației copiilor până la 3 ani; identificarea barierelor și oportunităților de dezvoltare a competențelor părinților privind diversificarea alimentației copiilor până la 3 ani; elaborarea unor recomandări care ar contribui la îmbunătățirea diversificării alimentației copilului. Materiale și metode. Tipul de studiu: mixt. Partea cantitativă – studiu descriptiv, selectiv cu aplicarea unui chestionar elaborat în interesele studiului. Eșantionul studiului: 423 de persoane adulte din Republica Moldova, aflate în perioada reproductivă (18-50 ani), care au copii cu vârsta de până la 3 ani. Partea calitativă – studiu descriptiv, bazat pe focus-grupuri și un interviu în profunzime. Ședințele de focus grup (nr. 4) cu diferite categorii de persoane (medici de familie, pediatri, părinți). Interviul în profunzime – reprezentant al structurii de stat care influențează opinia factorilor de decizie. Datele au fost colectate în perioada ianuarie-aprilie 2022. Metodele studiului: istorică, statistică, comparativă, analitică, grafică. Rezultate obținute. Evaluarea cunoștințelor părinților referitor la procesul de diversificare a alimentație a copiilor până la vârsta de 3 ani relevă lacune ce țin de definirea diversificării, vârsta recomandată de inițiere a diversificării, frecvența introducerii alimentelor noi pe săptămână, ceea ce poate duce la apariția problemelor de creștere a sugarului. Majoritatea respondenților cunosc despre riscurile care pot apărea în cazul unei diversificări incorecte la copil: 56% cunosc despre obezitate, 45% – despre malnutriție. Cercetarea a demonstrat că 8% din cei chestionați introduc alimentele până la vârsta de 6 luni, deși susțin alăptarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viață în proporție de 99 %. Cu referire la actorii implicați în diversificarea alimentației copilului, doar 26% din respondenți au afirmat că în acest proces participă celălalt părinte, 12% – medicul de familie, urmat de asistenta medicală de sector - 5%, ceea ce denotă o implicare consultativă minoră a cadrelor competente în domeniul diversificării. Dificultățile identificate la diversificare au fost condiționate în 42% din cazuri de atitudinea copilului care refuză alimentele propuse, 20% – de lipsa surselor de informare, iar în 21% de situația financiară precară a subiecților intervievați, care au considerat că procesul de diversificare este unul costisitor. Există rezerve la capitolul cunoștințe privind sursele de informare privind subiectul cercetat, astfel 55% de părinți utilizează informația de pe rețelele de socializare și doar 33% solicită sfatul cadrelor medicale, de unde ar putea primi o informație mai veridică, regretabil este faptul că rețelele de socializare sunt o sursă informativă decisivă pentru părinți. Concluzii. Deși la etapa actuală este studiată și argumentată tema alimentației corecte a copilului de 0-3 ani, există dificultăți de aplicare practică a procesului de diversificare, condiționate de: informarea defectuoasă a părinților, lipsa surselor de informare veridice bazate pe dovezi și de starea social-economică precară existentă la momentul actual în țară. Cadrele medicale nu sunt sursa principală de informare a părinților privind diversificarea alimentației copilului sub 3 ani. Existența recomandărilor organizațiilor internaționale în domeniul sănătății cu referire la implementarea corectă a diversificării alimentației copilului până la 3 ani nu sunt respectate și aplicate practic de către părinți, fapt ce îngreunează prevenirea și combaterea malnutriției, morbidității psihosomatice și motorii inclusiv a mortalității în perioada copilăriei timpurii.