Aspecte ale drenului limfatic ocular

Abstract

Introducere: Preocuparea pentru explicarea drenului umorii apoase prin căile limfatice intraoculare se regăsesc în publicații care datează cu începutul secolului trecut. Scopul: Up-date a publicațiilor în domeniu. Rezultate: Primele specificări le găsim la Koeppe,1918 care vorbește despre spații oarbe limfatice din cornee. Orts,1930, descrie plase de capilare limfatice conjunctivale, sclerale şi episclerale. Bussaca,1948, Nataf,1951, vorbesc despre două nivele superficial și profund ale sistemului limfatic perilimbal. Samoilov,1949 subliniază obligativitatea scurgerii UA în sânge prin limfă. Gusev,1967 descrie plasa capilară limfatică sclerală, care anastomozează intens cu vasele conjunctivei şi corneei. Lasanshy,1962 descoperă în retină canale, numite prelimfatice. Gruntzig,1982 injectând albumină în CA a determinat direcția fluxul lichidului din mediile posterioare ale globului ocular de-a lungul NO spre creier şi invers, concluzionând despre legătura transportului UA dintre CA şi vasele limfatice de tip prelimfatic. Casley, Smith,1976, au studiat influența limfostazei cervicale asupra transportului limfatic în coroidă, retină şi cornee. Șmâreova,1984 descrie dilatarea și extinderea rețelei limfatice conjunctivale la pacienții cu glaucom incipient şi secarea bazinului în faza terminală. Imunohistochimic s-a demonstrat prezența spațiilor interstițiale structurate - goluri tisulare limitate de fibre de colagen și fibroblaste în toate structurile segmentului anterior al ochiului uman. Birke, Yucel,2019 au detectat structuri în corpul ciliar care se colorează cu markerii moleculari ai endoteliocitelor vaselor limfatice LYVE-1 și Podoplanin, nu se colorează cu marcheri endoteliali vasculari (CD34), nu au membrană bazală și au fost caracterizate drept canale limfatice. În concluzie: Considerăm ochiul un organ de apartenență al sistemului nervos central cu rețeaua proprie de drenare limfatică. Regiunea limfatică a ochiului include: prima verigă - golurile tisulare prelimfatice și vasele limfatice organospecifice ale corpului ciliar, a doua - fluxul perivazal și traiecturile „sistemului glimfatic” ale creierului, apoi vasele limfatice ale tegumentelor moi ale capului, a treia - ganglionii limfatici ai capului și gâtului.