Migrarea dispozitivelor intrauterine în tractul urinar: abordarea diagnostică și terapeutică

Abstract

Introducere. Dispozitivele intrauterine (DIU) sunt metodă contraceptivă cel mai frecvent folosită. Procedura de inserare necesită consiliere, menționând complicațiile asociate. Perforația uterină este un eveniment rar (0,4-1,6 la 1000 de plasamente), însă un accident post-procedural grav. Prezentarea migrației DIU depinde de localizarea anatomică. Scopul lucrării. Analiza cazurilor de migrare a DIU în tractul urinar. Material și metode. Căutarea literaturii în limba engleză în baza de date PubMed conform MESH-termeni: „contraception”, „intrauterine device”, „perforation”, „migration”, „urinary tract”, perioada 2016-2021. Rezultate. Au fost identificate 49 de cazuri. Vârsta medie 41,1±11 ani, diagnosticul stabilit la 9±3,75 ani de la inserție, cel mai frecvent – la plasarea DIU metalic. Dispozitivele sunt identificate la nivelul vezicii urinare (n=44; 89,8%) sau al ureterului stâng (n=5;10,2%). Pentru diagnostic s-a efectuat: radiografia abdominală (n=31; 63,3%), ecografia abdominală și renovezicală (n=36; 73,5%), tomografia computerizată abdominală și pelviană (n=27; 61.2%), rezonanță magnetică (n=1; 2%), angiografie digestivă (n=1; 2%), proceduri endoscopice: cistoscopie (n=37; 75,5%), histeroscopie (n=9; 18,4%), ureteroscopie (n=1; 2%), laparoscopie diagnostică (n=2;4%). Tehnicile minim invazive au fost folosite ca metodă de extracție preferabilă vs chirurgia deschisă (65,3% vs 34,7%). Concluzii. Infecția urinară recurentă după inserția DIU și eșecul contraceptiv sunt semne patognomonice pentru deplasarea ectopică a DIU. Practicienii ar trebui să fie conștienți de această complicație și capabili să o recunoască; tratamentul necesită implicarea unei echipe multidisciplinare.

Background. Intrauterine devices (IUDs) are the most used contraception method. The procedure requires counselling while mentioning associated complications. Even uterine perforation is a rare event (0.4–1.6 per 1000 placements), it is a serious post-procedural accident. Presentation of IUD migration depends on anatomical location. Objective of the study. To analyze the cases of intrauterine devices’ migration into urinary tract. Material and methods. A search of English studies according to the following MESHterms “contraception”, “intrauterine device”, “perforation”, “migration”, “urinary tract” was performed in PubMed database, time period 2016-2021. Results. Literature analysis allowed to identify 49 cases. Mean age – 41.1±11 years, the diagnosis established at 9±3.75 years after insertion, and most frequently associated with metallic IUDs. The devices are identified at the level of bladder (n=44; 89.8%) or left ureter (n=5; 10.2%). For diagnosis are used: abdominal x-Ray (n=31; 63.3%), abdominal and renovesical ultrasound (n=36; 73.5%), abdominal and pelvic computed tomography (n=27; 61.2%), magnetic resonance imaging (n=1;2%), digestive angiography (n=1; 2%), endoscopic procedures: cystoscopy (n=37; 75.5%), hysteroscopy (n=9; 18.4%), ureteroscopy (n=1; 2%), and diagnostic laparoscopy (n=2; 4%). Minimally invasive techniques are used as preferable extraction method vs open surgery (65.3% vs 34.7%). Conclusion. Recurrent urinary infection after IUD insertion and contraceptive failure are pathognomonic signs for device displacement. Practitioners should be aware about this complication and be able to recognize it; its treatment requires involvement of a multidisciplinary team