USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/26853
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorRusu, Doina-
dc.contributor.authorBelîi, Adrian-
dc.date.accessioned2024-02-21T10:50:10Z-
dc.date.available2024-02-21T10:50:10Z-
dc.date.issued2024-
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/26853-
dc.description.abstractScopul: Analiza barierelor și a factorilor facilitatori în depistarea bolilor bronhoobstructive cronice pentru elaborarea recomandărilor de optimizare a diagnosticării. Obiective: Analiza studiilor și practicilor internaționale de identificare a barierelor și oportunităților în diagnosticarea bolilor bronhopulmonare cronice obstructive la populație; evaluarea dificultăților și a factorilor facilitatori în diagnosticarea bolilor bronhoobstructive cronice la nivelul asistenței medicale primare; explorarea opiniilor medicilor de familie și a pneumologilor despre depistarea bolilor bronhoobstructive cronice; elaborarea recomandărilor de ameliorare a depistării bolilor bronhoobstructive cronice. Material și metode. Tipul de studiu – mixt, transversal, descriptiv cu elemente analitice. Partea cantitativă a fost realizată prin chestionarea a 1190 de persoane, cu vârsta ≥ 18 ani, cetățeni ai Republicii Moldova, în perioada decembrie 2022-aprilie 2023. Chestionarea a fost realizată „față-în-față”. În partea calitativă au fost realizate 7 focus-grupuri cu medici de familie și pneumologi, precum și 3 interviuri în profunzime cu experți. Metodele studiului – istorică, epidemiologică, sociologică, statistică, de transfer a datelor, comparativă, grafică. Rezultate obținute. În partea cantitativă a studiului, dintre 1190 de respondenți cu vârsta medie de 50,5 ± 15,9 ani, 52% sunt femei și 48% bărbați, 20% din municipiul Chișinău, 27% din RDD Sud, 22% din RDD Centru și 31% din RDD Nord. Au fost selectați 480 de pacienți simptomatici. Tabagismul a fost declarat de >50% dintre bărbați și de la 15% până la 39% dintre femei. Doar 75% dintre pacienți au relatat simptomele respiratorii medicului său, iar 25% dintre pacienți nu le declară. Efectuarea testului ventilației pulmonare a fost menționată de 1/3 dintre simptomatici și doar de ½ dintre fumători. În partea calitativă a studiului, în rezultatul focusgrupurilor și al interviurilor în profunzime, au fost constatate un șir de bariere în depistarea bolilor bronhoobstructive cronice. Cele legate de pacienți sunt adresarea redusă după asistență medicală, subestimarea și/sau ne-relatarea simptomelor, lipsa încrederii pacienților în sistemul medical; pe când cele legate de sistemul medical sunt deficitul de cadre medicale, suprasolicitarea medicilor, deficitul de educație profesională în pneumologie, dificultățile de management clinic al pacientului cu boli respiratorii cronice în faze avansate, subestimarea simptomelor și semnelor clinice precoce, lipsa continuității managementului clinic în relația medic de familie-medic specialist, lipsa dotărilor și accesul redus la spirometrie. Concluzii. Conform datelor din literatură și a rezultatelor prezentului studiu, bolile bronhoobstructive cronice sunt subdiagnosticate, dificultățile de diagnosticare fiind comune și pentru sistemul medical din țară. Barierele în diagnosticarea astmului și bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt de natură medicală, psihologică, socială și economică. Fiecare al 4-lea pacient nu prezintă simptomele medicului de familie și fiecare al 2-lea pacient nu beneficiază de spirometrie. Deficitul de medici, suprasolicitarea profesională, educația profesională continuă insuficientă și lipsa dotării cu spirometre sunt principalele bariere din sistemul medical relatate de medici. Pentru soluționarea deficiențelor depistate sunt necesare activități comune de educare a populației în domeniul sănătății respiratorii, de ameliorare a accesului la asistență specializată și la testarea funcțională respiratorie a persoanelor cu simptome respiratorii, de armonizare a interacțiunii dintre asistența medicală primară și cea specializată cu asigurarea continuității conduitei medicale la pacientul pneumologic. Pentru sensibilizarea persoanelor cu simptomatică respiratorie sunt recomandate implementarea instrumentelor simple de tipul chestionarelor autocompletate, diseminarea în rândul populației generale a materialelor informative despre BPOC și astm, fapt ce ar putea încuraja persoanele cu simptome pulmonare să se adreseze medicului de familie.en_US
dc.language.isoroen_US
dc.publisherŞcoala de Management în Sănătate Publicăen_US
dc.relation.ispartofManagementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024: Culegere de rezumate științificeen_US
dc.subjectscreening BPOCen_US
dc.subjectastmen_US
dc.subjectbariere în diagnosticareen_US
dc.subjectchestionareen_US
dc.titleDepistarea bolilor bronhoobstructive croniceen_US
dc.typePreprinten_US
Appears in Collections:Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
DEPISTAREA_BOLILOR_BRONHOOBSTRUCTIVE_CRONICE.pdf394.03 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback