DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Valac, Denis | - |
dc.contributor.author | Ciocanu, Mihai | - |
dc.date.accessioned | 2024-02-21T11:04:56Z | - |
dc.date.available | 2024-02-21T11:04:56Z | - |
dc.date.issued | 2024 | - |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/26856 | - |
dc.description.abstract | Scopul: Evaluarea particularităților de finanțare a sistemului de sănătate din Republica
Moldova, provocările cu care se confruntă sistemul prin prisma finanțării, identificarea
potențialului de îmbunătățire și diversificare a surselor de finanțare a sistemului de ocrotire a
sănătății, identificarea instrumentelor financiare moderne de acumulare a resurselor financiare
pentru perfecționarea procesului de finanțare a sistemului de ocrotire a sănătății în Republica
Moldova.
Obiective: Analiza cheltuielilor totale pentru ocrotirea sănătății și structura acestora în
Republica Moldova; analiza calitativă a potențialului de îmbunătățire și diversificare a surselor
de finanțare a sistemului de ocrotire a sănătății; evaluarea opiniei instituțiilor medicale incluse în
sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală privind contractarea prestatorilor de servicii
medicale ca proces al achiziției de servicii medicale; elaborarea recomandărilor privind
îmbunătățirea finanțării sistemului de ocrotire a sănătății în Republica Moldova.
Materiale și metode: Tipul de studiu – transversal, descriptiv, mixt. Studiul cantitativ a
fost efectuat prin chestionarea a 444 de directori ai instituțiilor medicale încadrate în sistemul
asigurării obligatorii de asistență medicală, în perioada noiembrie 2022-februarie 2023.
Chestionarul a fost distribuit online. Colectate și validate au fost 363 de chestionare. Metodele studiului – analitică, statistică, comparativă. În partea calitativă au fost realizate 9 interviuri în
profunzime, în perioada lunilor decembrie 2022-martie 2023. Metodele studiului: analitică,
comparativă.
Rezultatele obținute: Din numărul total de participanți în studiul cantitativ (363
persoane), 55% au fost femei și 45% au fost bărbați; vârsta medie a participanților a constituit 55
de ani; după forma organizatorico-juridică a instituției – 82% activează în instituțiile publice de
nivel raional, 7% în cele private, câte 5% în cele republicane și municipale, iar 1% în instituțiile
departamentale. Au declarat o vechime în specialitate de până la 10 ani 48% dintre respondenți,
23% – vechimea în specialitate cuprinsă între 10 și 20 de ani, iar 29% – mai mare de 20 ani.
Opinia cu privire la faptul că criteriile de contractare/metodele de plată aplicate oferă stimulente
pentru atingerea rezultatelor în sistemul de sănătate este una împărțită, astfel încât 49% dintre
prestatorii de asistență medicală au susținut afirmația, 48% – nu au susținut-o, iar 3% nu știu ce
să răspundă. Mai mult de jumătate din respondenți (55%) nu sunt de acord cu procesul prin care
CNAM estimează tipul și volumul de servicii ce este achiziționat. În același timp, marea
majoritate (86%) dintre prestatorii de servicii medicale au spus că este necesar ca acel proces să
fie îmbunătățit. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți (58%) nu sunt de acord cu
procesul prin care CNAM apreciază/estimează tipul și numărul de servicii medicale din cele
supra-executate care vor fi achitate, iar marea majoritate (78%) consideră că este necesar ca acel
proces să fie îmbunătățit.
Toți participanții la interviu au menționat că formula de calcul a transferurilor de la bugetul
de stat către FAOAM pentru categoriile asigurate de către Guvern, neangajate, este una
inechitabilă; că se atestă fragmentarea finanțării unice din fondurile AOAM; nivelul cheltuielilor
private, inclusiv plățile din buzunar, în cheltuielile totale ale sectorului sănătății este unul
semnificativ; că lipsa strategiei de dezvoltare a sectorului sănătății afectează în mod direct
nivelul resurselor pentru sectorul sănătății; că dialogul între Ministerul Sănătății, Ministerul
Finanțelor, CNAM, APL, prestatorii de servicii medicale și fondatorii acestora cu privire la
prioritățile/reformele strategice/buget/CBTM și alte documente strategice, este unul practic
absent; că o parte din resursele financiare acumulate din aplicarea accizului la tutun și alcool
(taxa pe viciu) poate servi drept sursă de finanțare a sectorului sănătății; că asigurările facultative
trebuie dezvoltate la un nivel superior, prin politici fiscale de stimulare ale Guvernului.
Concluzii: Având în vedere nivelul mare al respondenților care consideră că procesul
achizițiilor de servicii medicale este unul care necesită îmbunătățiri, este necesară elaborarea
criteriilor de contractare/metodele de plată care să ofere stimulente pentru atingerea rezultatelor
în sistemul de sănătate. Totodată, sursele de finanțare existente necesită îmbunătățire și
diversificare, inclusiv prin aplicarea taxei pe viciu și dezvoltarea asigurărilor facultative. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | Şcoala de Management în Sănătate Publică | en_US |
dc.relation.ispartof | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024: Culegere de rezumate științifice | en_US |
dc.subject | finanțare | en_US |
dc.subject | health financing | en_US |
dc.subject | strategic purchasing of health services | en_US |
dc.subject | health systems | en_US |
dc.subject | sisteme de sănătate | en_US |
dc.subject | acoperirea universală cu servicii de sănătate | en_US |
dc.subject | universal health coverage | en_US |
dc.subject | procurări strategice de servicii medicale | en_US |
dc.title | Potențial de îmbunătățire și diversificare a surselor de finanțare a sistemului de ocrotire a sănătății | en_US |
dc.type | Preprint | en_US |
Appears in Collections: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024
|