Diagnosticul comunicării oro-antrale

Abstract

Rezumat: Comunicarea oro-sinuzală – deshiderea accidentală a sinusului maxilar în timpul intervenţiilor chirurgicale, fără semne de inflamaţie. Datele literaturii demonstrează, actualitatea problemei abordate, fiind un subiect de discuţie între specialişti. Studiile recente indică că la 1/5 dintre pacienții cu COS nu sunt diagnosticate corect și doar 1/3 au fost vindecate după tratamentul inițial. COS este considerată o complicație rară a chirurgiei orale, studiile raportând diferite rate de incidență, variind de la 0,31% la 13%, iar apariția COS diferă în funcție de tipul de dinte care este îndepărtat. Scopul lucrării a fost studierea structurii morbidității pacienţilor cu COS în condiţii de ambulator și aplicarea lor în practică. Studiul dat a fost realizat în cadrul Catedrei de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală „ Arsenie Guțan ”, a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Pentru atingerea scopului și a obiectivelor trasate au fost examinaţi şi acordat ajutorul la 31 bolnavi cu COS ce au fost trataţi în cabinetul de chirurgie din Întreprinderea Municipal Centrul Stomatologic Municipal din Chișinău pe parcursul anul 2022. În concluzie menționăm: Analiza datelor literaturii de specialitate propun noi metode diagnostice ce vin să completeze și să rezolve neajunsurile celor existente. Examenul radiografic făcut înainte de odontectomie, explorarea cu stiletul butonat postextracțional și manevra Valsalva foarte blândă sunt chezăşia succesului în diagnosticarea comunicării oro-sinuzală. Comunicarea oro-sinuzală este un accident și trebuie gestionat prompt prin evitarea infectării sinusului maxilar.

Summary: Oro-antral communication – accidental opening of the maxillary sinus during surgical interventions, without signs of inflammation. The data of the literature demonstrate the importance of the addressed problem, being a topic of discussion among specialists. Recent studies indicate that 1/5 of patients with OAC are misdiagnosed and only 1/3 are cured after initial treatment. OAC is considered a rare complication of oral surgery, with studies reporting different incidence rates ranging from 0.31% to 13%, and the occurrence of OAC differs depending on the type of tooth that is extracted. The aim of the paper was to study the morbidity structure of OAC patients in outpatient conditions and their application in practice. The given study was carried out within the «Arsenie Guțan» Department of Oral-Maxillo-Facial Surgery and Oral Implantology, of the «Nicolae Testemițanu» State University of Medicine and Pharmacy. In order to achieve the goal and set objectives, 31 patients with OAC who were treated in the surgery office of the Municipal Dental Center in Chisinau during 2022. In conclusion, we mention: The analysis of the specialized literature data propose new diagnostic methods that come to complete and solve the shortcomings of the existing ones. The radiographic examination done before the odontectomy, the post-extraction exploration with a blunt instrument and the very gentle Valsalva maneuver are the keys to success in the diagnosis of oro-sinus communication. OAC is an accident and should be managed promptly to avoid infection of the maxillary sinus.