Rolul stresului oxidativ în îmbătrânirea creierului

Abstract

Introducere. Îmbătrânirea creierului se asociază cu apariţia tulburărilor neurologice precum boala Alzheimer, boala neuronului motor şi boala Parkinson. Un factor important ce conduce la aceste schimbări este stresul oxidativ. Scopul lucrării. Elucidarea mecanismelor prin care stresul oxidativ influenţează asupra proceselor neurodegenerative în îmbătrânirea creierului, cu scopul de a îmbunătăţi diagnosticul şi de a elabora metode eficiente de tratament. Material şi metode. Pentru realizarea scopului propus s-a realizat un reviu al literaturii, utilizând 10 articole, date ale bibliotecilor electronice PubMed, MedScape, Hindawi şi ScienceDirect. Rezultate. Radicalii liberi (RL) sunt generaţi în lanţul respirator mitocondrial, ce se formează din oxigen la un exces de ATP şi diminuarea transportului de electroni. RL produc o neurotoxicitate, instabilitate genomică, eliberarea de citokine proinflamatorii - interleukinele IL-1, IL-6, TNF-alfa. Ca rezultat are loc afectarea DNA-ului nuclear şi DNA mitocondrial (DNAmt). DNAmt fără histone e mai susceptibil la stresul oxidativ. Deteriorarea frecventă a DNAmt afectează semnificativ funcţia neuronilor postmitotici, conducând la eliminarea mitocondriilor deteriorate prin mitofagie. Afectarea DNA-ului, activează kinazele şi poli (ADP-riboz) polimeraza (PARP), care reduce nivelul de NAD+, astfel creşte necesitatea de oxigen şi de ATP, care induce cuplarea mitocondriilor, ca urmare are loc creşterea potenţialul membranar, scade mitofagia şi cresc radicalii liberi, care provoacă leziuni suplimentare ale DNA-ului. Concluzii. Stresul oxidativ joacă un rol cheie în progresia îmbătrânirii creierului şi a bolilor neurodegenerative. Stresul oxidativ nu este singura cauză a dereglărilor neurodegenerative, dar contribuie în mod evident la căile disfuncţionale asociate cu îmbătrânirea creierului.