Optimizarea tehnicilor de înmulțire in vitro pentru Aronia melanocarpa, Rubus idaeus și Lonicera caerulea

Abstract

Introducere. Înmulțirea in vitro a arbuștilor medicinali precum speciile Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot, Rubus idaeus L. și Lonicera caerulea L. este acum pe scară largă adoptată pentru a asigura furnizarea constantă de materie primă în fitofarmacie. Aceste specii sunt importante pentru proprietățile antioxidante, iar în ultimul timp cercetările se concentrează asupra compușilor bioactivi precum carotenoizi, izoprenoizi, vitamine, minerale, fibre alimentare, minerale și polisacharide în scopul aplicării în domeniul farmaceutic, alimentar și cosmetic. Scopul studiului. Acest studiu identifică parametrii cheie și optimizarea acestora în multiplicarea in vitro a speciilor A. melanocarpa, R. idaeus și L. caerulea. Material și metode. Au fost revizuite peste 50 de studii relevante privind înmulțirea in vitro a acestor specii,punândaccentpe rolurile regulatorilorde creștere specifici și acompușilor activi pentru o multiplicare de succes. Rezultate. Pentru A. melanocarpa, multiplicarea optimă a lăstarilor se realizează pe mediu MS cu 1,5 mg/L BAP, deși mediu DKW cu 0,5 mg/L BAP, zeatină sau 2-iP produce, de asemenea, rezultate favorabile. Zaharoza (30 g/L)furnizează o sursă de carbon, în timp ce cărbunele activ (1 - 4 g/L) atenuează compușii fenolici(1,2). În R. idaeus, TDZ (0,5 - 3 mg/L) sau kinetină (0,5 - 2 mg/L) îmbunătățesc proliferarea lăstarilor, TDZ având în general performanțe mai bune decât BAP, dar necesită o aplicare limitată pentru a preveni hiperhidricitatea (1). Mediu MScu zaharoză (30 g/L) este un standard, chiar dacă și Gamborg B5 modificat este des folosit. Pentru L. caerulea,1,5-2mg/LBAPși zeatinamaximizeazăproliferarea lăstarilor, combinațiiledeBAP și zeatină fiind deosebit de eficiente pentru genotipurile neresponsive (3). Concluzii. Multiplicarea in vitro la A. melanocarpa, R. idaeus și L. caerulea depinde de optimizarea precisă a concentrațiilor regulatorilor de creștere și a combinațiilor de nutrienți adaptate fiecărei specii.

Introduction. The in vitro propagation of medicinal shrubs like Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot, Rubus idaeus L. and Lonicera caerulea L. species are now widely adopted to ensure consistent phytopharmaceutical materials. These species are notable for their antioxidant properties, recent research focuses on bioactive compounds like carotenoids, isoprenoids, vitamins, minerals, saponins, dietary fibers, and polysaccharides due for application in the pharmaceutical, food, and cosmetic fields. Study Aim of the study. This study identifies key parameters in the in vitro multiplication of A. melanocarpa, R. idaeus, and L. caerulea to optimize propagation. Material and methods. Over 50 relevant studies on the in vitro propagation of these species were reviewed, emphasizing the roles of specific growth regulators and active compounds essential for successful multiplication. Results. ForA.melanocarpa, optimal shoot multiplication occurs onMS medium with1.5mg/L BAP, though DKW medium with 0,5 mg/L BAP, zeatin, or 2-iP also yields favorable results. Sucrose (30 g/L) provides a carbon source, while activated carbon (1 - 4 g/L) mitigates phenolic compounds (1, 2). In R. idaeus, TDZ (0.5 - 3 mg/L) or kinetin (0.5 - 2 mg/L) enhances shoot proliferation, with TDZ generally outperformingBAP but requiring limited application to prevent hyperhydricity (1). MS medium with sucrose (30 g/L) is standard, even Gamborg B5 modifiediswidelyused. For L. caerulea, 1.5-2mg/LBAP and zeatin maximize shoot proliferation, with BAP and zeatin combinations especially effective for non-responsive genotypes (3). Conclusions. The successful in vitro propagation of A. melanocarpa, R. idaeus, and L. caerulea hinges on the precise optimization of growth regulator’s concentrations and nutrients combinations tailored to each species.