Placenta praevia – cauze, diagnostic și morbiditate

Abstract

Introducere. Placenta praevia (PP) reprezintă o cauză majoră de hemoragie în obstetrică, adesea punând în pericol viaţa femeii sau având influenţe psihoemoţionale pe termen lung prin consecinţele pe care le antrenează, cum ar fi histerectomia de hemostază. Placenta praevia rămâne o problemă importantă în patologia gravidității, iar monitorizarea corespunzătoare, dispensarizarea corectă şi managementul atent al naşterii joacă un rol esenţial în evitarea complicațiilor. Scopul acestui studiu este de a cerceta impactul placentei paevia asupra morbidității materno-fetale și de a evita factorii de risc asociați acestei patologii. Materiale si metode. Studiul, de natură retrospectivă, a implicat un lot de 59 de paciente, cu vârste variate, internate în secțiile obstetricale nr. 1, nr. 2 și nr. 3 ale IMSP SCM Nr. 1 în perioada anilor 2018-2020, diagnosticate cu placenta praevia și a căror sarcină a fost rezolvată prin operație cezariană. Rezultate. Analizând numărul de nașteri al pacientelor, am constatat că majoritatea, adică 40 (68%), erau multipare și doar 19 (32%) dintre ele erau primipare. Din numărul total de 59 de paciente diagnosticate cu placenta praevia, 29 (49%) au avut în anamneză avorturi, iar celelalte 30 (51%) nu au avut. O analiză mai detaliată a numărului de avorturi printre cele 29 de paciente a arătat că 11 (55%) au suferit un singur avort, 7 (35%) au avut două avorturi și doar 2 paciente (10%) au avut trei avorturi. Analiza structurii avorturilor a depistat că dintre cele 29 de paciente care au avut în anamneză avorturi, 31 (69%) au efectuat un avort medical , iar 14 (31%) au suferit avorturi spontane. În ceea ce privește prezența operațiilor cezariene în anamneză, 10 paciente (17%) au avut operații cezariene, iar celelalte 49 (83%) nu au avut operații cezariene în anamneză. Analiza pacientelor în funcție de prezența placentei praevia în anamneză a relevat că doar o pacientă (2%) avea acest diagnostic în anamneză, în comparație cu celelalte 58 (98%). De asemenea, s-au examinat pacientele în funcție de prezența adenomiozei, identificându-se patru femei (7%) care aveau adenomioză uterină, în timp ce la celelalte 55 (93%) acest diagnostic lipsea. Din cele 59 de paciente incluse în studiu, 44 (75%) au fost diagnosticate cu PP hemoragică, iar 15 (25%) au suferit PP nonhemoragică. În cazul a 33 de paciente, reprezintând 75%, hemoragia a fost prezentă pentru prima dată, în timp ce 11 (25%) dintre ele au mai avut hemoragii pe parcursul sarcinii. Din cele 44 de paciente diagnosticate cu PP hemoragică, doar 6 (14%) au suferit un șoc hemoragic. Sarcina tuturor pacientelor examinate s-a rezolvat prin intermediul operației cezariene, dintre care 32 (54%) de intervenții au fost de urgență, iar 27 (46%) au fost planificate. Majoritatea pacientelor au născut la termen, respectiv 36 (61%) dintre ele, însă 23 (39%) au avut nașteri premature. Un alt criteriu analizat a fost prezența placentei accreta. Astfel, 6 paciente (10%) au fost diagnosticate cu placenta accreta, iar 53 (90%) nu au avut această afecțiune. Analizând cauzele hemoragiilor masive, s-a constatat că la 6 (46%) paciente cu hemoragie masivă s-a efectuat histerectomia, la 5 dintre ele a fost prezentă placenta accreta și la 2 dintre ele a fost prezentă placenta Cezara. În funcție de necesitatea recurgerii la histerectomii, 6 paciente (10%) au suferit o histerectomie, iar la celelalte 53 (90%) nu s-a recurs la această intervenție. În ceea ce privește durata spitalizării, majoritatea pacientelor, și anume 53 (90%), au fost internate timp de 3 până la 10 zile, iar doar 6 (10%) dintre ele au necesitat o spitalizare mai lungă de 10 zile. Concluzii. Studiul a confirmat ca placenta praevia este mai frecvent întâlnită la femeile multipare (68%). Factorii de risc major pentru PP menționați în literatura de specialitate au fost evidențiați și în cadrul acestui studiu după cum urmează: prezența în anamneză a avorturilor constatate (49%), a operațiilor cezariene constatate (17%), adenomioza (7%), placenta praevia în anamneză (2%). PP este asociată cu o rată înaltă a proximităților materne cauzate de instalarea șocului hemoragic în 14% din cazuri, hemoragii masive în 22% din cazuri, iar rata ridicată a intervenției cezariene (100%) a fost una cu dificultăți tehnice cauzate de placenta Cezara în 29% din cazuri, de placenta accreta în 10% din cazuri și a necesității de histerectomie în 12% din cazuri.