|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 8. ȘCOALA DOCTORALĂ ÎN DOMENIUL ȘTIINȚE MEDICALE / DOCTORAL SCHOOL IN MEDICAL SCIENCE
- TEZE DE DOCTOR, DOCTOR HABILITAT
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/30573
Full metadata record
DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Cernei, Natalia | - |
dc.date.accessioned | 2025-05-22T13:06:18Z | - |
dc.date.available | 2025-05-22T13:06:18Z | - |
dc.date.issued | 2025 | - |
dc.identifier.citation | CERNEI, Natalia. Studiul terapiei cu ozon ca tratament complementar al pacienților cu SARS-CoV-2. Teză de doctor în științe medicale. 321.19 – Anesteziologie şi Terapie Intensivă. Chișinău, 2025, 125 p. | en_US |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/30573 | - |
dc.description.abstract | Actualitatea și importanța problemei cercetate. Abordarea terapeutică bazată pe
managementulsimptomatic rămâne o condiție sine qua non în gestionarea pandemiei de COVID-
19 și a complicațiilor asociate. Terapiile antivirale și corticosteroizii sistemici, utilizați în
tratamentul altor infecții virale, nu și-au dovedit eficacitatea în cazul infecției cu SARS-CoV-2 [9,
13, 17, 75]. Cercetarea alternativelor terapeutice eficiente pentru infecția cu SARS-CoV-2 a
generat un interes științifico-practic semnificativ, demonstrând potențialul acestora de a ameliora
manifestările clinice, de a îmbunătăți toleranța la simptome, de a reduce incidența complicațiilor
severe și de a diminua rata mortalității [9, 13, 17, 34].
Ozonoterapia reprezintă o metodă terapeutică complementară cu un spectru larg de indicații
terapeutice [4, 8, 27, 143, 147]. Conform unei analize sistematice a literaturii de specialitate,
ozonoterapia poate fi implementată atât ca monoterapie, cât și ca terapie adjuvantă, integrându-se
în protocoalele terapeutice destinate pacienților cu COVID-19. Datele disponibile sugerează că
această terapie a contribuit la ameliorarea manifestărilor clinice, a markerilor biochimici și a
parametrilor imagistici asociați inflamației, fără a se înregistra reacții adverse [15].
În cazul pneumoniei ușoare sau moderate cauzate de noul coronavirus SARS-CoV-2,
tratamentul complementar cu ozon oferă beneficii datorită efectelor sale antivirale, antioxidante,
antiedematoase, antiinflamatoare, imunomodulatoare și a capacității de a îmbunătăți transportul
oxigenului către țesuturile hipoxemice. Numeroase studii evidențiază relevanța potențială a terapiei
cu ozon în tratamentul pacienților cu COVID-19, generând un interes sporit pentru evaluarea
eficacității acestei metode în rândul acestui grup de pacienți [37, 70, 161, 170, 216, 254, 264].
Ozonul poate contribui semnificativ la tratamentul pacienților cu COVID-19, iar studiile
clinice mai ample ar putea deschide noi perspective terapeutice [100, 144, 149, 170, 216]. Datorită
proprietăților sale antioxidante, antiinflamatorii și antitrombotice, terapia cu ozon poate contribui la
combaterea hiperinflamației, imunodeficienței, hipercoagulabilității și a răspunsului insuficient la
terapiile convenționale în cazul infecției cu COVID-19. Primele studii publicate sugerează că
ozonoterapia ar putea fi un tratament adjuvant promițător atât pentru formele ușoare, cât și pentru
cele severe ale infecției cu SARS-CoV-2 [61, 100, 143, 170, 230]. Astfel, terapia cu ozon poate fi o
opțiune eficientă, atât ca metodă alternativă de tratament (independentă), cât și ca tratament
adjuvant, cu efecte reale și semnificative, în completarea metodelor convenționale utilizate pentru
pacienții cu COVID-19 [22, 37, 170, 177, 215, 230, 264], inclusiv în cazurile de insuficiență
respiratorie severă [100, 254]. În acest context, interesul pentru rolul ozonoterapiei în tratamentul
7
pacienților cu COVID-19 este în continuă creștere [37].
Evaluarea efectelor sistemice ale administrării oxigen-ozonului la pacienții cu COVID-19
este esențială încă de la debutul bolii, înainte ca aceasta să se agraveze și să fie necesară ventilația
mecanică prin intubație oro-traheală. Această abordare se bazează pe ipoteza conform căreia
tratamentul sistemic cu oxigen-ozon ar putea influența favorabil evoluția bolii și/sau ar putea
atenua, cel puțin parțial, debutul sindromului de eliberare a citokinelor („furtuna de citokine”)
[144, 170, 238].
În contextul pandemiei de COVID-19, principalele studii arată că ozonul reduce factorii
proinflamatori și procoagulanți, scade frecvența necesității ventilației mecanice (sau a altor forme
de asistență respiratorie), îmbunătățește saturația oxigenului și reduce rata mortalității. Totuși, în
pofida rezultatelor preliminare promițătoare a studiilor clinice și a opiniilor experților, se consideră
că dovezile disponibile nu sunt încă suficiente pentru a confirma ozonoterapia ca opțiune
terapeutică viabilă în tratarea COVID-19. Prin urmare, sunt necesare studii clinice suplimentare,
în special cercetări de mare amploare [9, 145, 170].
Astfel, în absența unor opțiuni de tratament specifice, terapiile de susținere rămân piatra de
temelie a tratamentului pacienților cu COVID-19. Literatura de specialitate sugerează că integrarea
ozonoterapiei în protocoalele terapeutice ar putea contribui la scăderea morbidității și la o
recuperare mai rapidă a pacienților cu COVID-19. Cu toate acestea, validarea eficacității
ozonoterapiei ca tratament adjuvant pentru COVID-19 și fundamentarea implementării sale clinice
necesită studii clinice randomizate controlate, care să evalueze impactul acesteia asupra evoluției
infecției cu SARS-CoV-2 [96, 124].
Reieșind din cele relatate anterior, scopul studiului constă în evaluarea eficienței clinice a
tratamentului cu ozon (autohemoterapie ozonată majoră) la pacienții cu SARS-CoV-2.
În vederea atingerii scopului propus, au fost stabilite următoarele obiective de cercetare:
1. Evaluarea ratei mortalității în rândul pacienților cu COVID-19, comparativ cu cei care
nu au beneficiat de ozonoterapie intravenoasă.
2. Estimarea eficienței ozonoterapiei intravenoase asupra parametrilor respiratori la
pacienții infectați cu SARS-CoV-2.
3. Determinarea eficienței ozonoterapiei intravenoase asupra profilului de markeri
inflamatori la pacienții cu COVID-19.
4. Analiza comparativă a rateiși duratei de utilizare a ventilației mecanice, atât neinvazive,
cât și invazive, între grupurile de studiu.
8
5. Evaluarea impactului ozonoterapiei intravenoase asupra duratei de spitalizare în unitatea
de terapie intensivă (UTI) și a duratei totale de spitalizare.
În vederea cercetării și rezolvării problemelor analizate, în conformitate cu scopul și
obiectivele stabilite, s-au utilizat următoarele metode de studiu: analiza, comparația, examinarea
clinică și paraclinică, precum și metode statistice.
Lucrarea reprezintă un studiu clinic prospectiv și randomizat, ce vizează evaluarea eficienței
clinice și paraclinice a tratamentului convențional, combinat cu ozonoterapia (autohemoterapie
ozonată majoră), la pacienții infectați cu SARS-CoV-2. Eșantionul a inclus două grupuri
comparabile de pacienți cu COVID-19 (un grup tratat conform protocolului convențional și un
grup tratat conform protocolului convențional, combinat cu ozonoterapie). Pacienții au fost
selectați aleatoriu și evaluați prin intermediul unui chestionar clinic structurat, conceput în mod
special pentru acest studiu. Pacienții din fiecare grup au fost monitorizați de medicii curanți și au
beneficiat de un tratament similar. Criteriile de evaluare au fost menținute constante pe tot
parcursul cercetării.
Noutatea și originalitatea științifică: Relevanța științifică a lucrării constă în estimarea
tuturor efectelor ozonoterapiei asupra intensității procesului inflamator și a parametrilor respiratori
la pacienții cu COVID-19, care au un rol determinant în evoluția clinică şi rata de supraviețuire,
astfel, oferind, posibilităţi de ameliorare a stării acestor pacienți.
Problema științifică soluționată constă în evaluarea eficienței autohemoterapiei ozonate
majore în evoluția clinică a pacienților infectați cu SARS-CoV-2.
Semnificația teoretică și valoarea practică a lucrării. Rezultatele studiului au contribuit
la completarea și fundamentarea metodelor de tratament pentru pacienții cu COVID-19. Au fost
analizate comparativ evoluțiile clinice ale pacienților infectați cu SARS-CoV-2, atât cu cât și fără
administrarea de ozonoterapie intravenoasă ca terapie complementară.
Aprobarea rezultatelor tezei: Rezultatele studiului au fost prezentate şi discutate în cadrul
următoarelor forumuri ştiinţifice naționale şi internaționale:
1. The 5th International Conference on Nanotechnologies and Biomedical Engineering,
ICNBME-2021. 3-5 noiembrie 2021, Chișinău, Republica Moldova
2. Al 48-lea Congres al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI),
11-15 mai 2022, Sinaia, România
3. The 7th International Conference on Covid-19 Studies, 5-6 septembrie 2022, Ankara,
Turcia | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.subject | ozonoterapie | en_US |
dc.subject | autohemoterapie ozonată majoră | en_US |
dc.subject | COVID-19 | en_US |
dc.subject | SARS-CoV-2 | en_US |
dc.subject | scor Brixia | en_US |
dc.subject | indice de oxigenare | en_US |
dc.subject | D-dimeri | en_US |
dc.subject.ddc | C.Z.U:615.24002.6:[578.834.1:612.13]:616.25-002-06 | en_US |
dc.title | Studiul terapiei cu ozon ca tratament complementar al pacienților cu SARS-CoV-2. Teză de doctor în științe medicale. 321.19 – Anesteziologie şi Terapie Intensivă | en_US |
dc.type | Thesis | en_US |
Appears in Collections: | TEZE DE DOCTOR, DOCTOR HABILITAT
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|