Grefarea autogenă a țesutului moale în reconstrucția chirurgicală estetică periimplantară

Abstract

Introducere.Grefarea autogenă a țesutului moale în reconstrucția chirurgicală estetică peri-implantară este o tehnică eficientă pentru augmentarea țesuturilor din jurul implanturilor dentare, contribuind la succesul pe termen lung al acestora. Această metodă implică recoltarea țesutului moale de la pacient și plasarea acestuia în jurul implantului pentru a îmbunătăți grosimea, stabilitatea și estetica peri-implantară. Scopul lucrării. Lucrarea își propune să evalueze eficacitatea grefării autogene a țesutului moale în augmentarea peri-implantară, comparativ cu alte tehnici, și să identifice factorii care contribuie la succesul procedurii. Material și metode. Analiza s-a bazat pe articole științifice publicate în ultimele 5 ani, selectate de pe platformele PubMed, Scopus și Cochrane Library. Au fost incluse studii clinice randomizate, revizuiri sistematice și studii de cohortă care au comparat grefarea autogenă cu alte metode. S-au exclus cazurile cu mai puțin de 10 pacienți. Au fost identificate 1.150 de articole, din care 20 au fost incluse în analiză. Rezultate. Studiile analizate au arătat că grefarea autogenă îmbunătățește grosimea țesutului moale și reduce incidența recesiunii gingivale, comparativ cu alte tehnici de augmentare. Majoritatea studiilor au evidențiat o creștere semnificativă a stabilității țesutului moale după această procedură. Concluzii. Grefarea autogenă a țesutului moale reprezintă o metodă de referință pentru reconstrucția estetică peri-implantară, demonstrând eficacitate superioară în îmbunătățirea stabilității și esteticii țesuturilor moi. Succesul intervenției depinde de selecția adecvată a pacienților și aplicarea unor tehnici chirurgicale riguroase. Integrarea agenților biologici adjuvanți și a tehnicilor minim invazive poate spori eficiența și predictibilitatea rezultatelor pe termen lung. Cuvinte cheie: grefare autogenă, țesut moale, reconstrucție peri-implantară, implanturi dentare, estetică orală, stabilitate peri-implantară, agenți biologici adjuvanți, palat dur, tuberozitate maxilară, țesut keratinizat, tehnici minim invazive.

Introduction. Autogenous soft tissue grafting in aesthetic peri-implant surgical reconstruction is an effective technique for augmenting the tissues surrounding dental implants, contributing to their longterm success. This method involves harvesting soft tissue from the patient and placing it around the implant to enhance peri-implant thickness, stability, and aesthetics. Objective of the study. The study aims to evaluate the effectiveness of autogenous soft tissue grafting in peri-implant augmentation compared to other techniques and identify the factors contributing to the procedure’s success. Material and methods. The analysis was based on scientific articles published in the last five years, selected from PubMed, Scopus, and Cochrane Library. Randomized clinical trials, systematic reviews, and cohort studies comparing autogenous grafting with other methods were included. Studies with fewer than 10 patients were excluded. A total of 1,150 articles were identified, of which 20 were included in the analysis. Results. The reviewed studies demonstrated that autogenous grafting improves soft tissue thickness and reduces the incidence of gingival recession compared to other augmentation techniques. Most studies reported a significant increase in soft tissue stability following this procedure. Conclusions. Autogenous soft tissue grafting is a gold standard method for aesthetic peri-implant reconstruction, showing superior effectiveness in improving soft tissue stability and aesthetics. The success of the intervention depends on appropriate patient selection and the application of rigorous surgical techniques. The integration of adjunctive biological agents and minimally invasive techniques can further enhance the efficiency and predictability of long-term outcomes.