Laserul cu diodă în tratamentul fibromului oral. Caz clinic

Abstract

Introducere. Fibromul reprezintă cea mai frecventă formațiune tumorală benignă întâlnită la nivelul mucoasei cavității orale. Este considerat a fi o hiperplazie reactivă a țesutului conjunctiv fibros, în strânsă legătură cu un factor iritativ sau un microtraumatism cronic local. Laserul cu diodă oferă posibilitatea unui tratament ce prezintă hemostază excelentă, dezinfectarea zonei, grad mai mic de durere post-operatorie și lipsa necesității de suturare, fiind compact, portabil și ușor de manevrat în cavitatea orală. Scopul lucrării. Evaluarea eficienței și beneficiilor laserului cu diodă în managementul chirurgical al fibromului oral. Material și metode. Prezentare caz clinic. Pacienta S.M., F/69 ani, s-a adresat la clinica stomatologică „Omni Dent”, prezentând acuze funcționale și estetice. În urma efectuării examenului clinic și paraclinic prin ortopantomografie (OPG), tomografie computerizată cu fascicul conic (CBCT), fotometrie și examen histologic, s-a stabilit diagnosticul de fibrom iritativ. Intervenția a fost realizată sub protecția anesteziei loco-regionale cu sol. Septanest 4%, 1.7 ml, utilizând laserul cu diodă „FONA” de 980 nm, operând în mod continuu la o putere de 3 W. Excizia s-a efectuat utilizând o mișcare controlată, cu un timp total de expunere de aproximativ 30 de secunde. Procedura a oferit hemostază excelentă, eliminând necesitatea suturii și reducând semnificativ disconfortul post-operator. Complicațiile care pot apărea în timpul tratamentului includ perforarea mucoasei, necroza, leziuni nervoase și stenoză glandulară. Rezultate. Pacienta a raportat o durere minimă post-operatorie, fără complicații semnificative. Această metodă minim invazivă îmbunătățește confortul pacientului, oferind multiple avantaje: excizie precisă, hemostază excelentă, reducerea durerii post-operatorii, absența necesității de sutură, de asemenea, un risc redus de apariție a recidivelor. Vindecarea a fost rapidă, cu o reepitelizare completă în aproximativ 10 zile. Pacienților tratați cu laser nu li s-a administrat tratament medicamentos. Evaluarea histologică a confirmat diagnosticul de fibrom iritativ (hiperplazie fibroasă focală). Concluzii. Laserul cu diodă s-a dovedit a fi o alternativă eficientă la bisturiu în tratamentul fibroamelor orale, fiind recomandată ca primă opțiune terapeutică pentru leziunile benigne ale mucoasei orale.

Background. Fibroma represents the most common benign tumor found on the oral mucosa. It is considered a reactive hyperplasia of fibrous connective tissue, closely associated with an irritative factor or chronic local microtrauma. The diode laser provides an effective treatment option with excellent hemostasis, disinfection of the surgical site, minimal postoperative pain, and the absence of suturing requirements, in addition, laser is small, portable, and easy to manipulate within the oral cavity. Objective of the study. To evaluate the efficacy and benefits of the diode laser in the surgical management of oral fibroma. Material and Methods. A clinical case presentation. Patient S.M., F\69 years, presented to the “Omni Dent” dental clinic with functional and aesthetic concerns. Following a comprehensive clinical and paraclinical assessment, including panoramic radiography (OPG), cone-beam computed tomography (CBCT), photometry and histological examination, the diagnosis of oral irritative fibroma was established. The surgical intervention was performed under the protection of local-regional anesthesia with Septanest 4% solution, 1.7 ml, using a 980 nm “FONA” diode laser in continuous mode at 3 W power. The excision was carried out employing a controlled motion with a total exposure time of approximately 30 seconds. The procedure ensured excellent hemostasis, eliminating the need for sutures, and significantly reducing postoperative discomfort. Complications that may occur during treatment include perforation of the mucosa covering the lesion, necrosis, nerve damage, and glandular stenosis. Results. The patient reported minimal post-operative pain, with no significant complications. This minimally invasive method improves patient comfort, offering multiple advantages: precise excision, excellent hemostasis, reduced post-operative pain, no need for sutures, and a reduced risk of recurrence. Healing was rapid, with complete re-epithelialization in about 10 days. Patients treated with laser were not given any medication. The histological evaluation confirmed the diagnosis of irritative fibroma (focal fibroblastic hyperplasia). Conclusions. The diode laser has proven to be an effective alternative to the scalpel in the treatment of oral fibromas, making it a recommended first-line therapeutic option for benign lesions of the oral mucosa.