Profilul rezistenței la antibiotice al tulpinilor de Klebsiella pneumonia

Abstract

Introducere Klebsiella pneumoniae este un patogen oportunist implicat frecvent în infecțiile asociate asistenței medicale, cu rezistență crescută la antibiotice, ceea ce complică tratamentul. Studiul a analizat profilul de rezistență al tulpinilor izolate în IMSP Institutul de Medicină Urgentă, pentru a evalua riscurile infecțiilor cu germeni multirezistenți. Material și metode Am efectuat un studiu retrospectiv (2024-2025) bazat pe datele din registrul laboratorului spitalului. Identificarea și testarea sensibilității la antimicrobiene a tulpinilor izolate s-a efectuat cu ajutorul sistemului automat Vitek 2 Compact. Au fost testate 335 de tulpini de K. pneumoniae izolate de la pacienți cu infecții septico-purulente. Rezultate Au fost analizate 335 de tulpini de K. pneumoniae izolate de la pacienți cu vârsta cuprinsă între 17 și 94 ani, dintre care 56,42% (n=189) bărbați și 43,58 % femei (n=146). În ceea ce privește distribuția pe biosubstrate, majoritatea au fost izolate din urină (n=272; 81,2%), sânge (n=60; 17,9%) și LCR (n=3; 0,9%). Cele mai multe tulpini de K. pneumoniae cu mecanisme de rezistență au fost izolate din secția de terapie intensivă (n=262), urologie (n=30), boli cardiovasculare (n=13), epileptologie (n=10), neurochirurgie (n=9), chirurgie (n=6), medicină internă (n=3), chirurgie spinală (n=2). Cele mai ridicate rate de rezistență s-au înregistrat față de: Piperacilintazobactam – 93,13% (n=312) și Ceftazidim – 96,11% (n=322). Rezistența față de Cefotaxim a fost de 91,64% (n=307), iar față de Amoxacilin-acid clavulanic – 84,78% (n=284) și Ceftriaxona – 39,7% (n=133). Aceste date evidențiază un profil de rezistență înalt, cu un procent foarte redus de tulpini sensibile la antibioticele betalactamice testate. Analiza mecanismelor moleculare de rezistență a arătat prezența mai multor tipuri de enzime impllicate în inactivarea antibioticelor beta-lactamice: Beta-lactamaze cu spectru extins (ESBL) au fost detectate la 53 tulpini (15,8%), iar 277 (82,7%) nu au avut enzima respectivă, iar pentru 5 tulpini (1,5%) datele nu au fost disponibile. Carbapenemazele, responsabile de rezistența la carbapeneme, au fost identificate la un număr foarte mare de tulpini – 181 de tulpini (54%) și doar 11 nu au posedat această enzimă, însă lipsesc date pentru 143 de tulpini. Carbapenemaze din clasa A au fost detectate la 89 de tulpini (26,6%), 17 tulpini nu au avut enzima respectivă, iar pentru 299 tulpini (68,4%) nu a fost raportate. Betalactamaze de tip AmpC au fost mai puțin frecvente, pozitive în 8,7% dintre izolate (n=29), negative în 3 cazuri, iar în 303 fișe nu a fost notată prezența sau absența acestei enzime. Concluzii Studiul evidențiază o rezistență crescută la antibiotice în rândul izolatelor de Klebsiella pneumoniae, provenite în special din secțiile de terapie intensivă și urologie. Sunt necesare măsuri urgente de control al infecțiilor, optimizarea terapiei antibiotice și actualizarea protocoalelor de tratament empiric pentru a limita răspândirea tulpinilor multirezistente.