Măsuri de sănătate publică implementate în instituțiile școlare în contextul urgențelor de sănătate publică: evaluare și lecții pentru viitor

Abstract

Context: Prezentul studiu analizează implementarea măsurilor de sănătate publică în instituțiile școlare din Republica Moldova în contextul urgențelor de sănătate publică, cu accent pe pandemia COVID-19. Urgențele de sănătate publică, precum pandemiile de gripă H1N1, Ebola, Zika și COVID-19, au demonstrat impactul semnificativ asupra sistemului educațional la nivel global, inclusiv în Republica Moldova, unde închiderea școlilor și trecerea la învățământul online au generat provocări majore, mai ales în zonele rurale cu acces limitat la tehnologie. Metode: Cercetarea a utiliza o abordare mixtă, combinând analiză documentară, interviuri în profunzime cu factori de decizie din Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și membri ai Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP), precum și chestionare aplicate managerilor instituțiilor școlare. Au fost evaluate mecanismele de coordonare intersectorială, eficiența măsurilor implementate și impactul acestora asupra sistemului educațional. Rezultate: Studiul a evidențiat că măsurile de sănătate publică, precum distanțarea fizică, igiena mâinilor și vaccinarea, au contribuit la reducerea răspândirii bolilor infecțioase, însă implementarea lor a fost afectată de factori precum reticența comunității școlare, lipsa resurselor (apă, dezinfectanți) și infrastructura inadecvată (internet, ventilație). Scorul mediu global al implementării protocoalelor de protecție COVID-19 a fost de 3,58, indicând un nivel peste medie, dar cu necesitatea consolidării în anumite domenii. Trecerea la învățământul online a fost percepută ca argumentată de majoritatea managerilor (20,8% au evaluat-o cu 8/10), însă a accentuat inegalitățile educaționale. Vaccinarea anti-COVID-19 a fost considerată o măsură eficientă, dar doar 14% dintre respondenți i-au acordat nota maximă (10/10). Discuții: Colaborarea intersectorială între Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, susținută de CNESP, a fost esențială, însă lipsa unui plan bine definit de răspuns la urgențe și resursele limitate au reprezentat obstacole majore. Impactul pe termen lung include sechele psihologice pentru elevi și profesori, dar și dezvoltarea accelerată a competențelor digitale și a învățământului online, care ar putea fi un instrument valoros pentru viitor. Concluzii: Studiul subliniază necesitatea elaborării unui plan cuprinzător de răspuns la urgențe, crearea infrastructurii școlare și consolidarea educației. Se recomandă, de asemenea, intensificarea colaborării intersectoriale și alocarea de resurse adecvate pentru a asigura un răspuns eficient la viitoarele urgențe de sănătate publică în școli.