Bariere pentru încrederea populației în asistența medicală spitalicească

Abstract

Context. Încrederea populației în instituțiile medicale poate fi asociată cu modul în care este perceput sistemul de sănătate și capacitatea acestuia de a furniza servicii și, eventual, de a-și îndeplini obiectivele. Încrederea determină posibilele comportamente viitoare ale pacienților și influențează atitudinea acestora față de sănătatea lor, iar în înțelegerea tiparelor comportamentale ale consumatorilor de îngrijiri medicale este important a fi evaluate elementele centrale ce pot afecta interacțiunea medic-pacient și impactul asupra nivelului de consum al serviciilor de sănătate. Neîncrederea în spitale și profesioniștii din domeniul sănătății este problematică deoarece are impact negativ asupra sănătății, luând o formă de iatrogenie socială. Metode. A fost realizat un studiu mixt, cantitativ-calitativ având drept scop identificarea și analiza factorilor care contribuie la erodarea încrederii populației în Asistența Medicală Spitalicească prin investigarea barierelor existente pentru propunerea soluțiilor de creștere a nivelului de satisfacție și încredere în Asistența Medicală Spitalicească. Studiul a fost efectuat pe teritoriul Republicii Moldova în perioada ianuarie-martie 2025, Studiul cantitativ a fost realizat prin aplicarea chestionarelor anonime, fiind completat de 424 de beneficiarii serviciilor medicale spitalicești, care au fost spitalizați pe parcursul ultimelor 12 luni în spitalele din țară, iar rezultatele chestionării au fost analizate în Softul SPSS vers. 23 și Microsoft Excel. Studiul cantitativ s-a realizat utilizând tehnica interviu în grup focalizat, în acest sens au fost realizate 2 focus-grupuri cu 10 manageri ai instituțiilor medicale spitalicești de diferit nivel (raionale, municipale, republicane și private), iar ca instrument de cercetare și tehnici de acumulare a datelor a constituit ghidul de interviu. Rezultate. Studiul a scos în evidență faptul că aproape jumătate dintre respondenți (44,6%) au rămas mulțumiți sau foarte mulțumiți de experiența ultimei spitalizări, iar 1 din 6 răspunsuri ar recomanda acea instituție medicală (59%). Principalele criterii de selecție a spitalului, ce ar contribui la creșterea încrederii în servicii prestate a fi comunicarea și explicațiile clare despre diagnostic și tratament (84,9%), profesionalismul personalului medical (83,3%) și condițiile de igienă și confort (82,5%), iar cea mai frecventă cauză a experiențelor negative ar fi atitudinea personală (83,3%). Ambele studii au concluzionat că principalele aspecte legate de necesități sunt: comunicarea eficientă medic-pacient (69,8%), metode sigure de diagnostic și tratament (69,1%) și de responsabilitatea personalului medical (63,9%). Principala sursă de informare cu privire la sănătate sunt medicii și personalul medical (68,6%), în timp ce 14,2% folosesc sursele massmedia, majoritatea considerând-le însă ca având un impact negativ. Discuții. Încrederea pacienților în spitale este adesea influențată de experiențe personale, de interacțiune cu personalul medical și de modul în care instituțiile comunică și instrumentele de comunicare. Chiar dacă instituțiile medicale raționale și municipale respectă important în accesul la serviciile medicale populației spitalicești, respondenții menționează că opțiunea pentru un spital privat se realizează oferirea serviciilor mai calitative și atitudinii personale medicale. Studiu l evidențiază faptul că majoritatea respondenților sunt bine și foarte bine informați asupra drepturilor pe care le au în calitatea lor de pacienți și că informația oferită de personalul medical este clară, avantajați în acest sens fiind pacienții spitalelor private și republicane. Corelând datele din literatură, am răspuns cu constatarea că știrile despre sănătate nu sunt prezentate într-o manieră imparțială și exactă și imaginea negativă prezentată la știri poate diminua încrederea populației în sistemul medical.