Consecințele insomniei asupra sănătății diferitor categorii de populație: abordare igienică

Abstract

Introducere. Insomnia este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn, cu impact negativ asupra sănătății fizice, psihice și sociale. Organizația Mondială a Sănătății o consideră o problemă de sănătate publică, având consecințe asupra productivității și costurilor economice. Printre factorii de risc se numără stresul, programul de muncă neregulat, consumul de cafeină și utilizarea tehnologiei înainte de culcare. Igiena somnului joacă un rol esențial în prevenirea și ameliorarea acestei tulburări. Scop. Evaluarea impactului insomniei asupra sănătății diverselor categorii de populație și determinarea eficienței măsurilor igienice de somn în reducerea efectelor negative. Material și metode. A fost realizat un studiu descriptiv-analitic prin analiza literaturii științifice publicate în Republica Moldova și la nivel internațional în perioada 2015–2024. Au fost selectate 48 de articole relevante din bazele de date PubMed, Scopus și Google Scholar. S-au examinat prevalența insomniei, consecințele asupra sănătății fizice, mintale și sociale la adolescenți, adulți și vârstnici, precum și eficiența intervențiilor igienice. În selecția articolelor au fost aplicate criterii de eligibilitate clare, incluzând doar studii cu eșantioane reprezentative și metodologie riguroasă. Datele au fost sistematizate descriptiv și comparativ. Rezultate. Datele analizate au evidențiat o prevalență a insomniei între 12,5-27,8% la adulți și 32,0-39,4% la vârstnici. În rândul adolescenților, insomnia a fost asociată cu performanțe academice scăzute și tulburări emoționale în 21,7% din cazuri. La adulți, s-a constatat un risc crescut de hipertensiune arterială (p<0,01), tulburări anxioase (p=0,03) și scăderea productivității profesionale cu 17,6%. La vârstnici insomnia a determinat un risc dublu -de depresie (p<0,05) și scăderea capacității funcționale. De asemenea, literatura sugerează o legătură între insomnia cronică și creșterea riscului de diabet zaharat de tip 2, afecțiuni cardiovasculare și declin cognitiv precoce. Măsurile igienice de somn, precum stabilirea unui program regulat de culcare, evitarea ecranelor înainte de somn, reducerea consumului de substanțe stimulante și crearea unui mediu propice odihnei, au redus severitatea insomniei cu 24,3% și frecvența episoadelor cu 31,5%. Concluzii. Insomnia influențează negativ sănătatea fizică, mintală și socială a populației, în special în rândul adolescenților și vârstnicilor. Principiile igienice de somn s-au dovedit eficiente în ameliorarea simptomelor și reducerea consecințelor, demonstrând că prevenția și educația pentru sănătate reprezintă instrumente esențiale în diminuarea poverii insomniei la nivel populațional. Rezultatele subliniază necesitatea unor programe naționale de promovare a igienei somnului și integrarea screeningului pentru tulburările de somn în practica medicală primară.