Nivelul de implementare a Regulamentului Sanitar Internațional (2005) în Republica Moldova

Abstract

Introducere. Într-o lume marcată de mobilitate crescută, riscul de transmitere a bolilor infecțioase a devenit o preocupare majoră. Regulamentul Sanitar Internațional (2005) (RSI (2005)) oferă un cadru legal internațional pentru consolidarea capacităților de răspuns la urgențele de sănătate publică. Republica Moldova (RM) a întreprins acțiuni pentru implementarea acestuia, dezvoltând structuri și mecanisme naționale în conformitate cu cerințele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și raportând anual progresul printr-o autoevaluare (SPAR) privind implementarea RSI (2005). Scop. Analiza evoluției capacităților RSI (2005) în RM în perioada 2010-2024, comparativ cu media regională, pentru a evidenția progresele și lacunele critice. Material și metode. Pentru evaluarea nivelului de implementare a RSI (2005) în RM, au fost analizate date ale autoevaluării anuale de pe platforma OMS e-SPAR (https://extranet.who.int/e-spar/),pentru perioada 2010-2024.Perioada analizată a fost împărțită în trei etape corespunzătoare actualizărilor metodologiei de autoevaluare SPAR: 2010-2017, 2018-2020 și 2021-2024. A fost utilizată o abordare descriptivă, concentrată pe identificarea tendințelor. Rezultate. Media capacităților din RM în analiza comparativă cu Regiunea EURO (77%) a OMS și media globală (69%) a atins un vârf de 81% în 2016. În 2018, odată cu trecerea de la chestionarul de verificare la instrumentul SPAR, scorul național a scăzut la 60% și s-a menținut până în 2024. Aplicarea primei versiuni SPAR a evidențiat performanțe pentru următoarele capacități: legislație și finanțare, siguranța alimentară, iar în supraveghere sau înregistrat 80%. În paralel, resursele umane, răspunsul la amenințările chimice și urgențele radiologice au stagnat la 40%. Începând cu 2021, odată cu actualizarea metodologiei SPAR versiunea II, s-au înregistrat performanțe la capitolul managementul urgențelor în sănătate publică - 80%, și capacitatea de răspuns la urgențele radiologice de la 40% la 60%. Pentru 2024, cele mai înalte scoruri sunt înregistrate la capacitățile supravegherea epidemiologică (80%), urmată de managementul urgențelor în sănătate publică, furnizarea serviciilor de sănătate publică și punctele de intrare cu 73%. Domeniile critice care necesită intervenții urgente rămân resursele umane (40%), gestionarea evenimentelor chimice (40%), instrumente politice, juridice și normative pentru implementarea RSI (2005) (50%). În 2024 RM a obținut un scor de 62%, situându-se sub media Regiunii Europene a OMS (74%). Concluzii. Rezultatele evidențiază reziliența sistemului național de sănătate în domenii esențiale precum legislația, finanțarea și laboratoarele naționale, dar și lacune semnificative în resursele umane și în capacitatea de răspuns la riscurile chimice și radiologice. Pentru a atinge media europeană este imperios necesar dezvoltarea unor programe solide de pregătire și reținere a personalului, actualizarea protocoalelor CBRN și îmbunătățirea comunicării riscurilor.