ABORDAREA GENETICĂ A NUTRIŢIEI DE PRECIZIE ÎN PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL SINDROMULUI METABOLIC

Abstract

Introducere. Sindromul metabolic reprezintă o afecţiune multifactorială influenţată atât de factori nutriţionali, cât şi genetici. Cercetări recente demonstrează interacţiuni intre anumite variabile genetice şi profiluri nutriţionale, confirmând rolul nutriţiei de precizie în prevenirea şi managementul acestui sindrom. Scop. Evidenţierea corelaţiei dintre anumite profiluri genetice şi răspunsurile nutriţionale, având ca obiectiv justificarea implementării unor diete adaptate personalizate în sindromul metabolic. Material şi metode. Studiul reprezintă o sinteză narativă a literaturii. Au fost selectate studii clinice şi observaţionale din baze de date precum PubMed şi Google Scholar, publicate în anii 2019-2025. Criteriile de includere au fost lucrările care vizează interacţiuni intre variabile genetice (APOE, CLOCK, TCF7L2) şi dietă pe baza răspunsului metabolic. Rezultate. Studii recente cu genotipare indică că purtătorii alelei T APOE (rs439401) au prezentat o scădere mai semnificativă a nivelului de trigliceride postprandiale, comparativ cu purtătorii alelei CC, ambele grupuri utilizând dieta mediteraneană. Purtătorii homozigoţi ai alelei de risc T TCF7L2 (rs7903146) au fost mai sensibili la dieta LFHC (low-fat, high-carbohydrate), decât la dieta HFLC (high-fat, low-carbohydrate). Polimorfismul genei CLOCK (rs3749474) a influenţat modul în care consumul de glucide seara afectează indicele de masă corporală, purtătorii alelei T având un risc înalt de câştig ponderal, pe când purtătorii alelei CC nu l-au avut. Concluzii. Nutriţia de precizie, susţinută de dovezi recente, indică că eficienţa dietelor depinde de profilul genetic. Fiind fundamentată pe analize genetice, are potenţialul de a optimiza intervenţiile nutriţionale, oferind o abordare promiţătoare şi diferenţiată în managementul sindromului metabolic.

Introduction. Metabolic syndrome is a multifactorial condition influenced by both nutritional and genetic factors. Recent research highlights interactions between specific genetic variables and nutritional profiles, reinforcing the role of precision nutrition in the prevention and management of this syndrome. Objective. To emphasize the correlation between specific genetic profiles and nutritional responses, aiming to justify the use of personalized dietary strategies in metabolic syndrome. Material and methods. This study represents a narrative review of the literature. Clinical and observational studies were selected from databases such as PubMed and Google Scholar, published between 2019 and 2025. Inclusion criteria targeted studies addressing interactions between genetic variables (APOE, CLOCK, TCF7L2) and dietary patterns based on metabolic response. Results. Recent genotyping studies indicate that carriers of the T allele of the APOE gene (rs439401) exhibited a more significant reduction in postprandial triglyceride levels compared to CC allele carriers, with both groups following a Mediterranean diet. Homozygous carriers of the risk allele T of the TCF7L2 gene (rs7903146) showed greater sensitivity to a low-fat, high-carbohydrate (LFHC) diet than to a high-fat, low-carbohydrate (HFLC) diet. The CLOCK gene polymorphism (rs3749474) influenced how evening carbohydrate intake affected body mass index (BMI); T allele carriers were at higher risk for weight gain, while CC allele carriers were not. Conclusion. Precision nutrition, supported by recent evidence, suggests that the efficacy of dietary interventions is influenced by genetic profiles. Grounded in genetic analyses, it holds the potential to optimize nutritional strategies, offering a promising and tailored approach to manage metabolic syndrome.