CAZ CLINIC: EVOLUŢIA RINITEI ALERGICE HIPERTRO-FICE DUPĂ ASANAREA FOCARELOR DE INFECŢIE LA COPII

Abstract

Introducere. Rinita alergică afectează 10-20% din populaţie. Factorii principali ce determină dezvoltarea rinitei alergice sunt predispoziţia ereditară faţă de atopie şi dezvoltarea sensibilizării organismului la alergeni. Sunt necesare studii despre rinita alergică în relaţie cu prezenţa focarului de infecţie. Scop. Scopul acestui studiu a fost de a determina modul în care focarul de infecţie (adenoidita şi amigdalita cronică) poate afecta evoluţia rinitei alergice hi-petrofice la copii. Material şi metode. Datele anamnestice, clinice au fost preluate din fişa medicală a bolnavului consultat şi tratat în condiţiile spitalului republican de copii Clinica'Emilian Coţaga”. Copilului i s-a efectuat adenoamigda-lectomie în condiţii de anestezie generală. Pe parcursul a 6 luni s-a aflat la evidenţă cu diagnosticul de rinita alergică. Rezultate. Pacientul S.F. cu vârsta de 6 ani, internat în secţia otorinolaringologică cu diagnosticul de amigdalită cronică, hipetrofia vegetaţiilor adenoide gradul III, rinită alergică. Copilul prezenta mai mult de 4 episoade de angină pe an, sforăit nocturn, respiraţie nazală dificilă, somn neliniştit, eliminări nazale apoase din nas, strănut. La examinarea clinică cornetele inferioare aveau culoare violacee. IgE totală era mărită - 600 UI/mL, eozinofilie - 12. S-a efectuat adenoamigdalectomia. Recomandări la externare: evitarea alergenilor, gimnastică respiratorie nazală. Peste 6 luni IgE-200UI/mL, semnele rinitei alergice s-au micşorat. Concluzii. Acumularea materialului clinic cu investigaţiile necesare imunologice desfăşurate şi cercetarea florei microbiene în caz de rinită alergică la copii sunt necesare pentru a vedea rolul florei bacteriene în înrăutăţirea etiopatogeniei rinitei alergice hipertrofice la copii.

Introduction. Allergic rhinitis affects 10-20% of the population. The main factors determining the development of allergic rhinitis are hereditary predisposition to atopy and the development of sensitization of the body to allergens. Studies on allergic rhinitis in relation to the presence of an infection focus are needed. Objective. The purpose of this study was to determine how some infections (adenoiditis and chronic tonsillitis) can affect the evolution of hypertrophic allergic rhinitis in children. Material and methods. The anamnestic and clinical data were taken from the medical record of the patient consulted and treated in the conditions of the Emilian Coţaga Republican Children’s Hospital. The child underwent adenotonsillectomy under general anesthesia. During 6 months he was on record with the diagnosis of allergic rhinitis. Results. Patient S.F. 6 years old, admitted to the otolaryngology department with the diagnosis of chronic tonsillitis, grade III adenoid hypertrophy, allergic rhinitis. The child had more than 4 episodes of tonsillitis per year, snoring at night, difficult nasal breathing, restless sleep, watery nasal discharge, sneezing. On clinical examination, the inferior turbinates were purple. Total IgE was increased - 600 IU/mL, eosinophilia - 12. Adenotonsillectomy was performed. Recommendations upon discharge: avoidance of allergens, nasal respiratory gymnastics. After 6 months IgE- 200IU/mL, signs of allergic rhinitis decreased. Conclusion. Accumulation of clinical material with the necessary immunological investigations and research of microbial flora in case of allergic rhinitis in children are necessary to see the role of bacterial flora in worsening the etiopatho-genesis of hypertrophic allergic rhinitis in children.