BIONICA UMANĂ: TRANSUMANISM SAU DISENSIUNE BIOETICĂ

Abstract

Introducere. Progresele rapide în bionică şi bioinginerie deschid noi posibilităţi pentru existenţa umană, dar necesită o analiză interdisciplinară pentru a înţelege impactul asupra corpului şi valorilor fundamentale. Apar provocări etice legate de identitate, echitate şi limitele condiţiei umane în context bioetic. Scop. Analiza literaturii de specialitate pentru a identifica impactul inovaţiilor de optimizare a condiţiei omului asupra identităţii umane şi dilemele etice create de integrarea bionicii în corpul uman. Material şi metode. Lucrarea se bazează pe revizuirea literaturii de specialitate şi pe analiza studiilor de caz privind implanturile neurale şi alte inovaţii în domeniul optimizării umane sub aspect bioetic. Bibliografia a fost cercetată în baze de date ştiinţifice precum PubMed, NCBI şi Google Scholar. Au fost aplicate metodele analizei, hermeneutică şi comparativă. Rezultate. Avansările în bionică, precum implanturile neurale şi protezele, restabilesc funcţii şi depăşesc limite biologice, dar ridică probleme de identitate personală, expuse prin paradoxul Navei lui Tezeu. Aceste tehnologii pot crea o elită tehnologică şi accentua inegalităţile sociale, creând noi forme de segregare şi discriminare şi modificând percepţia de sine şi relaţiile sociale, deşi transumanismul promovează îmbunătăţirea umană prin biotehnologii. Studiile arată impact asupra capacităţilor psihologice şi sociale, cerând redefinirea identităţii umane şi reglementări etice stricte pentru protecţia demnităţii şi echităţii. Concluzii. Bionica şi transumanismul oferă oportunităţi semnificative pentru îmbunătăţirea vieţii, dar impun dezbateri etice şi reglementări clare pentru a proteja identitatea şi demnitatea umană. Echilibrul între progres şi valori fundamentale este esenţial în era augmentării tehnologice.

Introduction. Rapid advances in bionics and bioengineering open new possibilities for human existence but require interdisciplinary analysis to understand their impact on the body and core values. Ethical challenges arise concerning identity, equity, and the limits of the human condition within a bioethical framework. Objective. Review of the specialized literature to identify the impact of innovations enhancing the human condition on identity and the ethical issues arising from integrating bionics into the human body. Material and methods. The paper is based on a review of specialized literature and analysis of case studies about neural implants and other innovations in human enhancement from a bio-ethical perspective. The bibliography was researched using scientific databases such as PubMed, NCBI, and Google Scholar. Analytical, hermeneutic, and comparative methods were applied. Results. Advances in bionics, such as neural implants and prosthetics, restore functions and surpass biological limits but raise personal identity issues illustrated by the Ship of Theseus paradox. These technologies may create a technological elite and exacerbate social inequalities, generating new forms of segregation and discrimination while altering self-perception and social relationships, although transhumanism promotes human enhancement through biotechnology. Studies reveal impacts on psychological and social capacities, calling for a redefinition of human identity and strict ethical regulations to protect dignity and equity. Conclusion. Bionics and transhumanism offer significant opportunities for life enhancement but require ethical debates and clear regulations to protect human identity and dignity. Balancing technological progress with fundamental values is essential in the era of human augmentation.