ABORDĂRI ACTUALE ÎN MALFORMAŢIILE CARDIACE CONGENITALE CIANOGENE lA SUGARI

Abstract

Introducere. Malformaţiile cardiace congenitale (MCC) cia-nogene reprezintă circa 25-30% din totalul MCC la sugari, şi se asociază cu mortalitate infantilă importantă. Diagnosticul şi managementul precoce este esenţial pentru reducerea mortalităţii, ameliorarea clinică şi prevenirea complicaţiilor fatale. Scop. Evidenţierea principiilor de abordare actuală a sugarilor diagnosticaţi cu malformaţii cardiace congenitale cianogene, în vederea reducerii mortalităţii infantile în baza unei sinteze narative. Material şi metode. A fost efectuată o sinteză narativă a surselor bibliografice ştiinţifice, publicate în perioada anilor 2014-2024, indexate în baze de date internaţionale (PubMed, Scopus, Google Scholar, Cochrane). Am analizat tipurile de MCC cianogene în baza unor studii clinice, revizuiri sistematice, metaanalize, ghiduri clinice naţionale şi internaţionale. Rezultate. Rapoartele epidemiologice denotă că cele mai frecvente MCC cianoge-ne sunt tetralogia Fallot (5-7 cazuri/10.000 nou-născuţi) şi transpoziţia de vase mari (1 caz/4000 nou-născuţi). Diagnosticul prenatal şi intervenţiile precoce au contribuit la ameliorarea supravieţuirii sugarilor până la 85 % la 1 an. Conform studiilor recente, complicaţiile majore postnatale pe termen lung au inclus retardul staturo-ponderal (2060%) şi tulburările dezvoltarii psihoneurologice (20-30%). Ghidurile internaţionale actuale recomandă intervenţii corective în primele zile/luni de viaţă. Metodele şi tehnicile sunt dependente de complexitatea MCC. Concluzii. Intervenţiile precoce şi managementul timpuriu multidisciplinar postnatal au confirmat îmbunătăţirea semnificativă a ratei supravieţuirii şi calităţii vieţii sugarilor cu malformaţii cardiace congenitale cianogene, reducând, astfel, mortalitatea şi complicaţiile pe termen lung.

Introduction. Cyanotic congenital heart defects account for approximately 25-30% of all congenital diseases in infants and are associated with significant infant mortality. Early diagnosis and management are essential for reducing mortality, improving clinical outcomes, and preventing fatal complications. Objective. To highlight current approaches to the management of infants diagnosed with cyanotic congenital heart defects, in order to reduce infant mortality through a narrative synthesis. Material and methods. A narrative synthesis of scientific literature published between 2014 and 2024 was conducted, using international databases (PubMed, Scopus, Google Scholar, Cochrane). We analyzed types of cyanotic congenital diseases based on clinical studies, systematic reviews, meta-analyses, and national and international clinical guidelines. Results. Epidemiological reports indicate that the most common cyanotic CHDs are Tetralogy of Fallot (5-7 cases per 10,000 newborns) and transposition of the great arteries (1 case per 4,000 newborns). Prenatal diagnosis and early interventions have contributed to improved survival rates of up to 85% at 1 year of age. According to recent studies, major long-term postnatal complications include growth retardation (20-60%) and psychoneurological developmental disorders (20-30%). Current international guidelines recommend corrective interventions within the first days or months of life. The methods and techniques used depend on the complexity of the CHD. Conclusion. The integration of early interventions and multidisciplinary postnatal management have proven to significantly improve the survival rates and quality of life in infants with cyanotic congenital heart defects, therefore reducing mortality, morbidity and long-term complications.