ROLUL MICROBIOMULUI ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII LA COPII

Abstract

Introducere. Microbiomul respirator cuprinde ansamblul comunităţilor microbiene din căile respiratorii. Dezechilibrul acestora (disbioza) este asociat cu risc crescut de infecţii respiratorii. La copii, imaturitatea imună şi factorii externi pot influenţa compoziţia microbiomului şi evoluţia bolilor respiratorii. Scop. Reviul literaturii de specialitate privind impactul microbiomului respirator asupra incidenţei, severităţii şi evoluţiei bolilor respiratorii la copii, evidenţiind genurile implicate. Material şi metode. A fost realizată o revizuire narativă a literaturii ştiinţifice folosind bazele de date PubMed, Scopus şi Google Scholar. Au fost incluse articole din 2013-2024, în limba engleză, ce au evidenţiat legătura dintre microbiomul respirator şi infecţiile respiratorii la copii. Criteriile de selecţie au inclus meta-a-nalize, studii clinice şi recenzii. Rezultate. Studiile analizate au arătat că o diversitate microbiană respiratorie redusă este asociată cu o frecvenţă crescută a infecţiilor respiratorii recurente. Prezenţa predominanţă a genurilor Moraxella, Haemophilus şi Streptococcus a fost corelată cu episoade clinice mai severe. În schimb, genuri precum Corynebacterium şi Dolosigranulum au fost asociate cu cazuri mai uşoare şi un răspuns imun mai eficient. Profilul microbian ar putea deveni un indicator util pentru severitatea şi evoluţia bolilor respiratorii la copii. Intervenţiile asupra microbiomului, precum probioticele sau terapia cu microbiom personalizat, sunt în cercetare activă. Concluzii. Deşi anterior se considera că tractul respirator inferior este steril, cercetările recente au demonstrat existenţa unui microbiom respirator complex. Optimizarea microbiomului respirator ar putea reprezenta o direcţie viitoare în prevenţia şi managementul bolilor respiratorii pediatrice.

Introduction. The respiratory microbiome consists of microbial communities colonizing the respiratory tract. Dysbiosis has been linked to an increased risk of respiratory infections. In children, immune immaturity and external factors can affect microbiome composition and respiratory disease outcomes. Objective. Literature review on the impact of the respiratory microbiome on the incidence, severity, and progression of respiratory diseases in children, highlighting the microbial genera involved. Material and methods. A narrative literature review was conducted using PubMed, Scopus, and Google Scholar databases. Articles published between 2013-2024 in English were included, focusing on the relationship between the respiratory microbiome and respiratory infections in children. Selection criteria included meta-analyses, clinical studies and systematic reviews. Results. Reviewed studies indicated that reduced respiratory microbial diversity is associated with increased frequency of recurrent respiratory infections. Predominance of Moraxella, Haemophilus, and Streptococcus genera was correlated with more severe clinical episodes. In contrast, genera such as Corynebacterium and Dolosigranulum were linked to milder cases and more effective immune responses. The microbial profile could become a useful indicator for the severity and progression of respiratory diseases in children. Microbiome-targeted interventions, such as probiotics or personalized microbiota therapy, are under active investigation. Conclusion. Although the lower respiratory tract was previously considered sterile, recent research has demonstrated the existence of a complex respiratory microbiome. Optimizing the respiratory microbiome could represent a future direction in the prevention and management of pediatric respiratory diseases.