| DC Field | Value | Language |
| dc.contributor.author | Glavan-Huştiuc, Camelia | - |
| dc.date.accessioned | 2025-12-06T12:50:28Z | - |
| dc.date.accessioned | 2025-12-07T16:09:39Z | - |
| dc.date.available | 2025-12-06T12:50:28Z | - |
| dc.date.available | 2025-12-07T16:09:39Z | - |
| dc.date.issued | 2025 | - |
| dc.identifier.citation | Glavan-Huştiuc, Camelia. INFECŢIA CU SARS-COV-2 - FACTOR DECLANŞATOR AL DISMICROBISMULUI INTESTINAL ŞI AL COLONIZĂRII PATOGENE = SARS-COV-2 INFECTION AS A TRIGGER OF INTESTINAL DYSBIOSIS AND PATHOGENIC COLONIZATION. In: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2025, vol. 12, Nr. 3/2025, anexa 2, p. 604. ISSN 2345-1467. | en_US |
| dc.identifier.issn | 2345-1467 | - |
| dc.identifier.uri | https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/2025-10/MJHS_12_2_2025_anexa2site.pdf | - |
| dc.identifier.uri | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/32334 | - |
| dc.description | Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova | en_US |
| dc.description.abstract | Introducere. Microbiota intestinală, componentă esenţială în menţinerea homeostaziei, poate fi profund afectată de infecţia cu SARS-CoV-2. Modificările induse de acest virus, prin alterarea receptorilor intestinali şi administrarea frecventă de antibiotice, pot conduce la disbioză severă post-CO-VID-19. Scop. Studiul a avut drept obiectiv evaluarea modificărilor disbiotice ale microbiotei intestinale la pacienţi cu istoric recent de COVID-19, în comparaţie cu indivizi neinfectaţi anterior. Material şi metode. A fost realizat un studiu observaţional preliminar pe 44 de pacienţi internaţi la SCBI „Toma Ciorbă” Chişinău (martie 2024-iunie 2025), repartizaţi în funcţie de istoricul COVID-19. S-au colectat date clinice şi paraclinice, iar analiza microbiotei s-a efectuat din materii fecale, prin testul de dismicrobism intestinal. Rezultate. În eşantionul studiat, 58,1% dintre pacienţi au prezentat germeni patogeni intestinali, iar 100% au avut valori sub 1011 UFC/g de Bifidobacterium spp., indicând alterarea florei comensale. La pacienţii cu antecedente recente de COVID-19 (61,4%), s-a înregistrat un deficit sever (<105 UFC/g) în 62,5% din cazuri. Administrarea anterioară de antibiotice a fost raportată de 27,3% dintre participanţi, cu durată medie de 10 zile. Profilul de sensibilitate a evidenţiat eficienţă pentru cefalosporinele generaţiilor III—IV şi fluorochinolone. Analiza descriptivă aplicată a fost realizată conform metodologiei acceptată naţional. Concluzii. Rezultatele obţinute susţin ipoteza iniţială, demonstrând că infecţia cu SARS-CoV-2 este asociată cu un dezechilibru intestinal semnificativ, evidenţiat prin deficitul de Bifidobacterium spp. şi prezenţa germenilor patogeni, în special la pacienţii cu tratament antibiotic recent. | ro_RO |
| dc.description.abstract | Introduction. The intestinal microbiota, a key component in maintaining host homeostasis, may be significantly altered by SARS-CoV-2 infection. The changes induced by this virus, via epithelial receptor disruption and widespread use of antibiotics, may result in a profound and persistent post-COVID-19 intestinal dysbiosis. Objective. The study aimed to assess dysbiotic alterations in the composition and diversity of the intestinal microbiota in patients with recent COVID-19 history, compared to uninfected individuals. Material and methods. A preliminary observational study was conducted on a cohort of 44 patients hospitalized at SCBI “Toma Ciorbă” between March 2024 and June 2025. Participants were categorized based on COVID-19 history. Clinical, laboratory, and demographic data were recorded, and stool samples were analyzed for intestinal dysbiosis via microbiota profiling. Results. In the studied sample, 58.1% of patients presented with intestinal pathogenic germs, and 100% had Bifidobacterium spp. levels below 1011 CFU/g, indicating an alteration of the commensal flora. Among patients with a recent history of COVID-19 (61.4%), a severe deficit (<105 CFU/g) was recorded in 62.5% of cases. Prior antibiotic administration was reported by 27.3% of participants, with a mean duration of 10 days. The sensitivity profile demonstrated efficacy for third- and fourth-generation cephalosporins and fluoroquinolones. The applied descriptive analysis was conducted according to nationally accepted methodology. Conclusion. The findings support the initial hypothesis, confirming that SARS-CoV-2 infection is associated with significant intestinal dysbiosis, marked by reduced Bifidobacterium spp. levels and increased pathogenic colonization, particularly in patients with recent antibiotic exposure. | en_US |
| dc.publisher | | en_US |
| dc.relation.ispartof | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences | en_US |
| dc.subject | SARS-CoV-2 | en_US |
| dc.subject | dysbiosis | en_US |
| dc.subject | intestinal microbiota | en_US |
| dc.subject | antibiotherapy | en_US |
| dc.title | INFECŢIA CU SARS-COV-2 - FACTOR DECLANŞATOR AL DISMICROBISMULUI INTESTINAL ŞI AL COLONIZĂRII PATOGENE | ro_RO |
| dc.title.alternative | SARS-COV-2 INFECTION AS A TRIGGER OF INTESTINAL DYSBIOSIS AND PATHOGENIC COLONIZATION | en_US |
| dc.type | Article | en_US |
| Appears in Collections: | Congresul consacrat aniversării a 80-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 20-22 octombrie 2025: Abstract book
|