PROFILUL REZISTENŢEI LA ANTIBIOTICE AL TULPINILOR DE ACINETOBACTER SPP

Abstract

Introducere. Acinetobacter baumannii prezintă mai multe mecanisme de rezistenţă la antibiotice, inclusiv degradarea enzimatică, scăderea pătrunderii în celulă, modificarea ţintelor antibioticelor şi efluxul activ al lor, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă în tratarea infecţiilor, în special în spitale. Scop. Analiza profilului de rezistenţă la antibiotice al tulpinilor Acinetobcter spp. izolate în cadrul IMU pentru a evalua riscurile pentru sănătatea pacienţilor infectaţi cu aceşti germeni Material şi metode. Între ianuarie 2024 şi ianuarie 2025 a fost efectuat un studiu retrospectiv, fiind analizate 57 de tulpini de Acinetobacter spp. izolate de la pacienţi cu infecţii septico-purulente. Identificarea şi testarea sensibilităţii la antibiotice s-au realizat cu sistemul Vitek 2 Compact, fiind evaluate şi date clinice relevante. Rezultate. Au fost analizate 57 de tulpini de Acinetobacter spp. izolate de la pacienţi cu vârsta între 17 şi 94 ani, 61,40% (n=35) bărbaţi şi 38,60% femei (n=22). Distribuţia pe biosbustrate şi secţii: sânge (n=50; 87,72%) şi doar 7 din LCR, terapie intensivă(n=52) şi doar 7 din secţii cu profil chirurgical. Cea mai înaltă rezistenţă a fost determinată faţă de: gentamicină (63,60%), tobramicină (66,10%), amikacină (89,1%), imi-penem (96,5%), meropenem (96,4%) şi 100% - ciproflox-acină şi levofloxacină şi sensibilitate 100% faţă de colistin. Acinetobacter spp. producător de carbapenemaze au fost 52 tulpini (91,22%) şi doar 7 nu au avut această enzimă. Concluzii. Studiul evidenţiază o pondere ridicată a rezistenţei la antibiotice în rândul tulpinilor de Acinetobacter, ceea ce afectează opţiunile terapeutice uzuale. Se impun măsuri urgente de control al infecţiilor şi optimizarea utilizării antibioticelor şi revizuirea protocoalelor de tratament empiric.

Introduction. Acinetobacter baumannii expresses several mechanisms of antimicrobial resistance, including enzymatic degradation, decreased cell penetration, altered antimicrobial targeting and active antimicrobial efflux, which represent a significant challenge in treating infections, particularly in hospitals. Objective. Assessing the antibiotic resistance profile of Acinetobacter spp. strains from IEM to assess the potential health risks for patients infected with these strains. Material and methods. A retrospective study was conducted between January 2024 and January 2025 and 57 strains of Acinetobacter spp. isolated from patients with septic-purulent infections were analyzed. Identification and antibiotic susceptibility testing were performed with the Vitek 2 Compact system and relevant clinical data were evaluated. Results. A total of 57 strains of Acinetobacter spp. isolated from patients aged between 17 and 94 years, 61,40% (n=35) males and 38,60% females (n=22) were analyzed. Distribution by biological substrates and wards: blood (n=50; 87,72%) and only 7 from cerebrospinal fluid, intensive care unit (n=52) and only 7 from surgical wards. The highest resistance was determined against: gentamicin (63.60%), tobramycin (66.10%), amikacin (89.1%), imipenem (96.5%), meropenem (96.4%) and 100% - ciprofloxacin and levofloxacin and 100% sensitivity against colistin. Carbapenemase-producing Acinetobacter spp. were 52 strains (91,22%) and only 7 lacked this enzyme. Conclusion. The study draws attention to a high prevalence of antibiotic resistance among Acinetobacter strains, which affects the standardized therapeutic options. Highly urgent infection control measures and optimization of antibiotic use and revision of empiric treatment protocols are needed.