Influența masticației unilaterale asupra inflamației gingivale la nivelul hemiarcadei neutilizate

Abstract

Introducere: Masticația unilaterală reprezintă o adaptare funcțională frecvent întâlnită în practica stomatologică, determinată de prezența unor factori locali patologici sau iatrogeni care limitează utilizarea unei hemiarcade. Utilizarea predominantă a unei singure părți a arcadei dentare poate influența echilibrul funcțional al aparatului dento-maxilar și poate favoriza apariția modificărilor parodontale. Hemiarcada neutilizată este predispusă la acumularea plăcii bacteriene, ca urmare a reducerii autocurăţării fiziologice realizate prin actul masticator, ceea ce poate conduce la dezvoltarea inflamației gingivale. Scopul lucrării: Evaluarea corelației dintre masticația unilaterală și apariția inflamației gingivale la nivelul hemiarcadei neutilizate, precum și analiza evoluției stării gingivale după îndepărtarea factorului etiologic și instituirea măsurilor terapeutice corespunzătoare. Material și metode: Studiul prezintă patru cazuri clinice de pacienți care au dezvoltat masticație unilaterală din cauze etiologice diferite: periodontita dintelui 17, prezența unui molar de minte inclus, absența dinților pe o hemiarcadă și existența unor coroane protetice defectuoase. Evaluarea clinică inițială a inclus examinarea parodontală, aprecierea indicilor de placă bacteriană și evaluarea gradului de inflamație gingivală. În toate cazurile s-a realizat igienizarea profesională a cavității orale, urmată de eliminarea factorului etiologic responsabil de masticația unilaterală. Pacienții au fost monitorizați clinic pe parcursul perioadei de evaluare pentru aprecierea evoluției statusului gingival. Rezultate: Examinarea inițială a evidențiat prezența unui grad crescut de inflamație gingivală la nivelul hemiarcadei neutilizate, caracterizată prin eritem, edem gingival și sângerare la sondare, asociate cu acumulări semnificative de placă bacteriană. După realizarea igienizării profesionale și îndepărtarea factorilor etiologici (tratamentul afecțiunii parodontale, extracția molarului inclus, reabilitarea protetică sau restabilirea funcției masticatorii), s-a observat o reducere progresivă a semnelor clinice de inflamație gingivală. Evaluările ulterioare au demonstrat diminuarea indicilor de placă și a sângerării gingivale, concomitent cu restabilirea echilibrului funcțional al masticației. Evoluția favorabilă a fost observată în toate cazurile, confirmând rolul important al stimulării mecanice fiziologice în menținerea sănătății gingivale. Concluzii: Masticația unilaterală constituie un factor favorizant pentru apariția inflamației gingivale la nivelul hemiarcadei neutilizate. Igienizarea profesională, eliminarea factorilor etiologici și restabilirea funcției masticatorii bilaterale contribuie semnificativ la ameliorarea statusului parodontal și la prevenirea recurenței proceselor inflamatorii.

Background. Unilateral mastication represents a functional adaptation frequently encountered in dental practice, determined by the presence of local pathological or iatrogenic factors that limit the use of one hemiarch. The predominant use of one side of the dental arch can affect the functional balance of the dentomaxillary system and promote periodontal changes. The unused hemiarch is predisposed to bacterial plaque accumulation as a result of reduced physiological self-cleaning during mastication, which can lead to gingival inflammation. Objective of the study: To evaluate the correlation between unilateral mastication and the development of gingival inflammation in the unused hemiarch, as well as to analyze the evolution of gingival status following the removal of etiological factors and implementation of appropriate therapeutic measures. Material and methods. The study presents four clinical cases of patients who developed unilateral mastication due to different etiologies: periodontitis of tooth 17, an impacted third molar, absence of teeth in one hemiarch, and the presence of defective prosthetic crowns. The initial clinical evaluation included periodontal assessment, measurement of plaque indices, and evaluation of gingival inflammation. In all cases, professional oral hygiene was performed, followed by elimination of the etiological factor responsible for unilateral mastication. Patients were monitored over time to assess the evolution of gingival status. Results. Initial examination revealed an increased degree of gingival inflammation at the level of the unused hemiarch, characterized by erythema, gingival edema, and bleeding on probing, associated with significant dental plaque accumulation. After professional cleaning and elimination of etiological factors (treatment of periodontal disease, extraction of the impacted molar, prosthetic rehabilitation, or restoration of masticatory function), a progressive reduction in the clinical signs of gingival inflammation was observed. Subsequent evaluations showed decreased plaque indices and gingival bleeding, along with restoration of functional masticatory balance. Favorable outcomes were observed in all cases, highlighting the key role of physiological mechanical stimulation in maintaining gingival health. Conclusions. Unilateral mastication represents a predisposing factor for the development of gingival inflammation at the level of the unused hemiarch. Professional hygiene, removal of etiological factors, and restoration of bilateral masticatory function significantly improve periodontal status and prevent recurrence of inflammatory processes.