Particularitățile tratamentului ortodontic în malocluzia de Clasa I Angle cu înghesuire dentară

Abstract

Introducere. Malocluzia de Clasa I Angle reprezintă una dintre cele mai răspândite anomalii dento-maxilare, determinată prin relații molare sagitale normale, dar deseori asociată cu înghesuire dentară, rotații și discrepanțe dento-alveolare. Chiar dacă relația in plan sagital este corectă, dezechilibrele dentare pot influența negativ estetica facială, funcția masticatorie și igiena orală. Scopul lucrării. Evaluarea opțiunilor terapeutice și stabilirea criteriilor de selecție a planului de tratament în cazurile de malocluzie de Clasa I Angle cu înghesuire dentară. Material și metode. Lucrarea se bazează pe analiza literaturii științifice recente și pe evaluarea comparativă a principalelor metode terapeutice utilizate în tratamentul înghesuirilor dentare ușoare, moderate și severe. Pentru aprecierea corectă a metodelor de tratament, s-a realizat un protocol paraclinic complex, incluzând analiza biomecanică, studiul cefalometric de profil și examinarea prin tomografie computerizată. Pe baza acestor investigații au fost analizate indicațiile pentru expansiune dento-alveolară, stripping interproximal, distalizările dentare și extracții dentare strategice, pentru stabilirea unei conduite terapeutice optime. Rezultate. Alegerea metodei terapeutice este influențată de gradul discrepanței dento-alveolare, profilul facial, vârsta pacientului și potențialul de creștere. Înghesuirile ușoare pot fi corectate prin expansiune sau stripping interproximal. În cazurile moderate și severe, extracțiile pot contribui la obținerea unui echilibru funcțional și estetic stabil. Diagnosticarea corectă și planificarea biomecanică corectă pot reduce riscul de recidivă. Concluzii. Tratamentul malocluziei de Clasa I Angle cu înghesuire dentară necesită o abordare individualizată și o analiză riguroasă a spațiului disponibil. Stabilitatea pe termen lung depinde de selectarea corectă a metodei terapeutice, precum și de respectarea principiilor ortodontice fundamentale.

Background. Angle Class I malocclusion includes one of the most widespread dento-maxillary anomalies, determined by normal sagittal molar relationships, but often associated with dental crowding, rotations and dento-alveolar discrepancies. Even if the sagittal relationship is correct, dental imbalances can negatively influence facial aesthetics, masticatory function and oral hygiene. Objective of the study. Evaluation of therapeutic options and establishment of treatment plan selection criteria in cases of Angle Class I malocclusion with dental crowding. Material and methods. The work is based on the analysis of recent scientific literature and on the comparative evaluation of the main therapeutic methods used in the treatment of mild, moderate and severe dental crowding. For the correct assessment of the treatment methods, a complex paraclinical protocol was developed, including biomechanical analysis, profile cephalometric study and computed tomography examination. Based on these investigations, indications for dentoalveolar expansion, interproximal stripping, dental distalizations and strategic dental extractions were analyzed, for the stability of an optimal therapeutic conduct. Results. The choice of therapeutic method is influenced by the degree of dentoalveolar discrepancy, facial profile, patient age and growth potential. Mild crowding can be corrected by interproximal expansion or stripping. In moderate and severe cases, extractions can help to achieve a stable functional and aesthetic balance. Correct diagnosis and correct biomechanical planning can reduce the risk of recurrence. Conclusions. The treatment of Class I Angle malocclusion with dental crowding requires an individualized approach and a rigorous analysis of the available space. Long-term stability depends on the correct selection of the therapeutic method and compliance with fundamental orthodontic principles.