Depresia în sindromul de gură arzândă

Abstract

Introducere. Sindromul de gură arzândă (SGA) este recunoscut ca o formă de durere orofacială, cu componentă afectivă semnificativă și impact major asupra funcționării zilnice. În evoluțiile cronice, depresia devine o comorbiditate frecventă, contribuind la amplificarea percepției durerii, scăderea pragului algic și diminuarea complianței terapeutice. Relația durere–depresie este bidirecțională: durerea persistentă poate induce sau agrava simptomatologia depresivă, iar depresia poate întreține sensitizarea centrală și persistența simptomelor. Scopul lucrării. Evaluarea modificării severității simptomelor depresive (PHQ-9) după 90 de zile de intervenție terapeutică (acupunctură corporală) la pacienți cu SGA farmacorezistent și aprecierea relevanței clinice a schimbării. Materiale și metode. Lotul a inclus 20 pacienți cu SGA farmacorezistent evaluați la momentul inițial (T0) și la 90 de zile (T90). Depresia a fost măsurată cu PHQ-9 (0–27 puncte). Analiza statistică a cuprins parametri descriptivi (media ± deviație standard, mediană și interval intercvartilic), diferența pre–post (Δ), modificarea relativă (%) și testul Wilcoxon Signed-Rank pentru date pereche; mărimea efectului a fost estimată prin coeficientul d după Cohen. Rezultate. S-a înregistrat o reducere relativă de 23,97% a scorului mediu PHQ-9. Valorile descriptive au evidențiat scăderea mediei de la 14,6 ± 5,2 (IÎ95%: 12,1–17,1) la 11,1 ± 4,8 (IÎ95%: 8,8–13,4), cu tranziție clinică din categoria „Moderat” către „Ușor”. Mediana a scăzut de la 15,0 (IQR 11,0–18,0) la 11,0 (IQR 8,0–14,0). Diferența a fost înalt semnificativă statistic (Wilcoxon p < 0,001), iar mărimea efectului a fost foarte mare (Cohen d = 1,41). Concluzii. Intervenția terapeutică de 90 de zile determină o reducere semnificativă statistic și clinic a simptomelor depresive în SGA farmacorezistent. Îmbunătățirea depresiei a prezentat corelație puternică cu reducerea durerii, sugerând mecanisme neuromodulatoare comune.

Background. Burning Mouth Syndrome (BMS) is a neuropathic orofacial pain condition with a substantial affective dimension and a marked negative impact on daily functioning. In chronic trajectories, depression becomes a frequent comorbidity, contributing to pain amplification, reduced pain thresholds, and diminished adherence to treatment. The pain–depression relationship is bidirectional: persistent pain may induce or worsen depressive symptoms, while depression may perpetuate central sensitization and symptom persistence. Objective of the study. To assess changes in depressive symptom severity (PHQ-9) after a 90-day therapeutic intervention in pharmacoresistant BMS patients and to appraise the clinical meaningfulness of this change. Material and methods. A cohort of 20 pharmacoresistant BMS patients was evaluated at baseline (T0) and at 90 days (T90). Depression was measured using the PHQ-9 questionnaire (0–27). Statistical analysis included descriptive metrics (mean ± SD, median and interquartile range), pre–post change (Δ), relative change (%), the Wilcoxon signed-rank test for paired data, and effect size estimation using Cohen’s d coefficient. Results. A 23.97% relative reduction in mean PHQ-9 score was observed. Descriptive statistics showed a decrease in mean PHQ-9 from 14.6 ± 5.2 (95% CI: 12.1–17.1) to 11.1 ± 4.8 (95% CI: 8.8–13.4), reflecting a clinically meaningful shift from the “Moderate” to the “Mild” range. The median decreased from 15.0 (IQR 11.0–18.0) to 11.0 (IQR 8.0–14.0). The change was highly statistically significant (Wilcoxon p < 0.001) and the effect size was very large (Cohen’s d = 1.41). Improvement in depressive symptoms correlated strongly with pain reduction (r = 0.68, p < 0.01), supporting shared neuromodulatory mechanisms. Conclusions. The 90-day intervention produced a statistically and clinically significant reduction in depressive symptoms in pharmacoresistant BMS, with a very large effect size. These findings support integrating psychological screening and neuromodulation-oriented approaches into chronic BMS management protocols.