|
|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 19-20 iunie 2026. Ediția 2, Chișinău, Republica Moldova
- Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 19-20 iunie 2026. Ed. 2: [rezumate]
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/33601
| Title: | Dincolo de boală: adaptarea emoțională și integrarea socială a copilului cu afecțiuni cornice |
| Other Titles: | Beyond illness: emotional adaptation and social integration of children with chronic illnesses |
| Authors: | Filimon-Ceahlău, Mariana Șciuca, Svetlana |
| Keywords: | pediatric chronic illnesses;emotional adaptation;social integration;resilience;biopsychosocial model;quality of life;school inclusion;family support;mental health |
| Issue Date: | 2026 |
| Citation: | FILIMON-CEAHLĂU, Mariana și Svetlana ȘCIUCA. Dincolo de boală: adaptarea emoțională și integrarea socială a copilului cu afecțiuni cornice = Beyond illness: emotional adaptation and social integration of children with chronic illnesses. In: Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 19-20 iunie 2026. Ediția 2/ sub redacţia: Svetlana Şciuca. Chişinău : [s. n.], 2026, pp. 107-109. ISBN 978-5-85748-419-7. |
| Abstract: | Rezumat
Progresele în medicina pediatrică au contribuit la creșterea semnificativă a ratei de
supraviețuire și a speranței de viață în rândul copiilor cu afecțiuni cronice. În acest
context, prevalența tot mai mare a bolilor cronice pediatrice generează provocări care
depășesc dimensiunea strict medicală, influențând dezvoltarea emoțională, funcționarea
socială și calitatea vieții copiilor. Această evoluție a determinat o schimbare de
paradigmă, de la accentul exclusiv pe supraviețuire la promovarea adaptării psihosociale
și a bunăstării pe termen lung.
În conformitate cu modelul biopsihosocial, sănătatea este rezultatul interacțiunii
dintre factorii biologici, psihologici și sociali. Din această perspectivă, copiii cu
afecțiuni cronice prezintă un risc crescut de dificultăți emoționale și sociale, ceea ce
evidențiază necesitatea înțelegerii mecanismelor care facilitează adaptarea și reziliența
în fața bolii.
Lucrarea prezintă o analiză teoretică bazată pe revizuirea narativă a literaturii de
specialitate din domeniile psihologiei sănătății, psihologiei dezvoltării și pediatriei
psihosociale. Au fost analizate modele conceptuale relevante, în special modelul
biopsihosocial și teoria rezilienței, precum și cercetări recente referitoare la adaptarea
psihologică și integrarea socială a copiilor cu afecțiuni cronice.
Datele din literatura de specialitate indică faptul că bolile cronice pediatrice sunt
asociate cu un risc crescut de simptomatologie anxioasă și depresivă, dificultăți de
reglare emoțională, diminuarea stimei de sine și percepția redusă a competenței
personale. Aceste vulnerabilități sunt influențate de factori precum spitalizările repetate,
procedurile medicale invazive, durerea persistentă, absenteismul școlar și limitarea
participării la activități sociale și recreative. Totodată, cercetările evidențiază faptul că
impactul psihologic al bolii nu este determinat exclusiv de severitatea afecțiunii, ci de
interacțiunea complexă dintre caracteristicile individuale ale copilului, resursele
familiale și contextul social.
Rezultatele analizate subliniază rolul factorilor protectivi în procesul de adaptare.
Dezvoltarea strategiilor de coping adaptativ și a sentimentului de autoeficacitate este
asociată cu niveluri mai ridicate de ajustare emoțională și cu o mai bună gestionare a
provocărilor generate de boală. De asemenea, intervențiile psihologice orientate spre
dezvoltarea competențelor emoționale și sociale contribuie la reducerea distresului
psihologic și la îmbunătățirea funcționării globale. Familia reprezintă un factor esențial în susținerea procesului de adaptare. Relațiile
familiale caracterizate prin coeziune, comunicare eficientă și suport emoțional sunt
asociate cu rezultate psihologice mai favorabile și cu niveluri reduse de stres parental. În
același timp, mediul școlar are un rol important în prevenirea izolării sociale și în
promovarea sentimentului de apartenență. Integrarea școlară adecvată facilitează
participarea socială, dezvoltarea relațiilor cu grupul de egali și consolidarea identității
sociale.
Adolescența constituie o perioadă de vulnerabilitate particulară pentru tinerii cu
afecțiuni cronice, deoarece procesul de construire a identității, dezvoltarea autonomiei și
nevoia de apartenență socială pot fi afectate de cerințele impuse de boală. Cu toate
acestea, literatura recentă evidențiază faptul că numeroși copii și adolescenți dezvoltă
niveluri ridicate de reziliență atunci când beneficiază de suport familial, școlar și
comunitar adecvat.
În concluzie, adaptarea emoțională și integrarea socială a copilului cu afecțiuni
cronice reprezintă procese dinamice, influențate de interacțiunea dintre factorii
individuali, familiali și sociali. Datele actuale susțin necesitatea unei abordări
biopsihosociale centrate pe copil, în cadrul căreia intervențiile interdisciplinare să
contribuie nu doar la managementul bolii, ci și la optimizarea dezvoltării psihologice, a
participării sociale și a calității vieții. Abstract
Advances in pediatric medicine have significantly increased survival rates and life
expectancy among children with chronic illnesses. In this context, the growing
prevalence of pediatric chronic illnesses presents challenges that extend beyond the
strictly medical dimension, affecting children's emotional development, social
functioning, and overall quality of life. This evolution has led to a paradigm shift from
an exclusive focus on survival toward the promotion of psychosocial adaptation and
long-term well-being. According to the biopsychosocial model, health results from the
interaction of biological, psychological, and social factors. From this perspective,
children with chronic illnesses face an increased risk of emotional and social difficulties,
highlighting the need to understand the mechanisms that facilitate adaptation and resilience in the context of illness. This paper presents a theoretical analysis based on a
narrative review of the literature in the fields of health psychology, developmental
psychology, and psychosocial pediatrics. Relevant conceptual frameworks, particularly
the biopsychosocial model and resilience theory, were examined alongside recent
research on the psychological adaptation and social integration of children living with
chronic illnesses. Evidence from the literature indicates that pediatric chronic illnesses
are associated with an increased risk of anxiety and depressive symptoms, difficulties in
emotional regulation, reduced self-esteem, and lower perceived personal competence.
These vulnerabilities are influenced by factors such as recurrent hospitalizations,
invasive medical procedures, persistent pain, school absenteeism, and limitations in
participation in social and recreational activities. Research further suggests that the
psychological impact of illness is not determined solely by disease severity but rather by
the complex interaction among the child's individual characteristics, family resources,
and broader social environment. The findings highlight the importance of protective
factors in the adaptation process. The development of adaptive coping strategies and a
strong sense of self-efficacy is associated with better emotional adjustment and more
effective management of illness-related challenges. Furthermore, psychological
interventions aimed at strengthening emotional and social competencies contribute to
reducing psychological distress and improving overall functioning.
The family plays a central role in supporting adaptation. Family relationships
characterized by cohesion, effective communication, and emotional support are
associated with more favorable psychological outcomes and lower levels of parental
stress. Likewise, the school environment plays a crucial role in preventing social
isolation and fostering a sense of belonging. Effective school integration facilitates
social participation, the development of peer relationships, and the consolidation of
social identity.
Adolescence represents a particularly vulnerable developmental period for young
people with chronic illnesses, as identity formation, the development of autonomy, and
the need for social belonging may be affected by illness-related demands. Nevertheless,
recent literature indicates that many children and adolescents develop high levels of
resilience when they benefit from adequate family, school, and community support.
In conclusion, emotional adaptation and social integration among children with
chronic illnesses are dynamic processes shaped by the interaction of individual, familial,
and social factors. Current evidence supports the need for a child-centered
biopsychosocial approach in which interdisciplinary interventions contribute not only to
disease management but also to the promotion of psychological development, social
participation, and quality of life. |
| metadata.dc.relation.ispartof: | Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Institutul Mamei şi Copilului |
| Series/Report no.: | Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 19-20 iunie 2026. Ediția 2, Chișinău, Republica Moldova |
| URI: | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/33601 |
| ISBN: | 978-5-85748-419-7 |
| Appears in Collections: | Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 19-20 iunie 2026. Ed. 2: [rezumate]
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|