Influenţa factorilor cotidieni asupra manifestării bruxismului diurn

Abstract

Bruxismul diurn reprezintă o activitate parafuncțională, cu o prevalență sporită în rândul femeilor. Analiza acțiunii unei serii de factori cotidieni (stres, nicotină, cafeină, alcool) va permite evidențierea ponderii influențelor cofactorilor în apariția și menținerea bruxismului, de perspectivă fiind individualizarea măsurilor de tratament și profilaxie. Scop și obiective: Analiza indicilor cantitativi ai bruxismului diurn, a indicilor activității bioelectrice a m. masseter sub influența factorilor cotidieni și evidențierea posibilităților diagnostice a analizei fractale a ritmului cardiac. Material și metode: În studiu, au fost înrolate 19 persoane cu bruxism și 19 persoane sănătoase. Influența cofactorilor bruxismului a fost cuantificată cu analiza indicilor cantitativi ai bruxismului, electromiografia m. masseter și determinarea indicilor analizei fractale a ritmului cardiac. Rezultate: Cofactorii studiați prezintă o intensitate mai mare la pacienții cu bruxism, cea mai semnificativă diferență fiind observată pentru stresul emoțional și consumul de alcool. Indicele Amax se modifică cel mai pronunțat sub influența alcoolului. Cea mai semnificativă modificare a indicelui fractal SampEn a fost observată sub influența alcoolului, iar pentru D2, sub influența stresului și alcoolului. Concluzii: La pacienții cu bruxism diurn, intensitatea cofactorilor cotidieni crește în ordinea: cafeină ˂ nicotină ˂ alcool ˂ stres; iar numărul de episoade, durata lor totală și activitatea bioelectrică a m. masseter crește sub acțiunea cofactorilor în următoarea ordine: alcool ˂ nicotina ˂ cafeina ˂ stres. Aprecierea diferențiată a acțiunii cofactorilor cotidieni la pacienții cu bruxism diurn se poate realiza în baza metodei analizei fractale a ritmului cardiac.

Awake bruxism is a parafunctional activity, a higher prevalence in women. The analysis of action of several everyday factors (stress, nicotine, caffeine, alcohol) allows to highlight the role of these factors in initiating and maintaining bruxism, which in perspective will lead to the individualization of the treatment and prophylaxis measures. Aim of the study: Analyzing of the quantitative indices of awake bruxism under the influence of stress, nicotine, caffeine and alcohol, the indices of bioelectric activity of the masseter muscle and assessing the diagnostic possibilities for the usage of fractal analysis of the heart rate. Materials and methods: There were studied 19 patients with awake bruxism and 19 people without bruxism. There were analyzed the quantitative indices of bruxism, the EMG activity of the masseter muscle and fractal analysis indices of the heart rate. Results: All the studied cofactors had a higher intensity in bruxers than in non-bruxers, with the highest statistical significant difference observed for emotional stress and alcohol consumption. The highest Amax value was recorded under the influence of alcohol. The most significant changes of the SampEn index were observed under the influence of alcohol; and for the D2 index - under the influence of alcohol and stress. Conclusion: In patients with awake bruxism, the intensity of factors increases in the following order: caffeine˂nicotine˂alcohol˂stress; the number of episodes, their total duration and the bioelectric activity of masseter muscle increases under the action of the cofactors in the following order: alcohol˂nicotine˂caffeine˂stress. Differentiated evaluation of the action of everyday cofactors in patients with awake bruxism can be achieved based on the fractal analysis of the heart rate.