Noi posibilităţi de individualizare a tratamentului bruxismului nocturn prin aprecierea reflexului ocluzal (master inhibitory reflex)

Abstract

n ultimii ani, se studiază posibilităţile reflexului ocluzal (masseter inhibitory reflex - MIR) în diagnosticul dereglărilor ocluzale la pacienţii cu diferite patologii stomatologice. Un nou aspect al acestei probleme este individualizarea tratamentului bruxismului nocturn, prin aplicarea terapeutică a gutierelor în baza indicilor MIR. Scopul studiului: aprecierea eficienţei tratamentului bruxismului nocturn prin aplicarea gutierelor în baza indicilor MIR. Au fost studiaţi 100 pacienţi cu bruxism nocturn, investigaţi stomatologic şi neurofiziologic – am determinat masseter inhibitory reflex, aplicând complexul Neuro-MVP micro (Neurosoft). Toţi pacienţii au fost investigaţi prin aplicarea dispozitivului portabil SleepGuard SG5 (SUA), cu scop de apreciere cantitativă (numărul de episoade a bruxismului nocturn, durata totală a episoadelor, numărul de episoade per oră) a manifestărilor bruxismului nocturn. În grupul pacienţilor cu inhibiţie MIR normală, sub influenţa tratamentului stomatologic în asociere cu aplicarea gutierei, în timpul somnului, peste 6 luni s-a observat o ameliorare a indicilor bruxismului (numărul de episoade, durata totală a episoadelor, numărul de episoade per oră) aproximativ cu 15-20%, în comparaţie cu perioada pre-tratament. Indicii reglării vegetative în sistemul stomatognat, au rămas la nivelul pre-tratament sau cu mici tendinţe spre agravarea dereglărilor (statistic nesemnificative). Posibil, ca prezenţa gutierei creează o aferentaţie neobişnuită din structurile sistemului stomatognat, care conduce la tensionări adaptive în sistemul vegetativ. La pacienţii cu bruxism nocturn şi prezenţa fenomenului de inhibiţie a MIR (n = 73), sub influenţa tratamentului stomatologic şi aplicării gutierei, s-a constatat o ameliorare a indicilor bruxismului nocturn aproximativ cu 20-25%, comparativ cu perioada pre-tratament. În linii generale, rezultatele obţinute erau identice cu grupul de pacienţi, care aveau indicii MIR normali. Un alt tablou se observă la pacienţii cu bruxism nocturn, care în afara tratamentului stomatologic şi aplicarea gutierei, au utilizat complexul de autoajutorare elaborat de noi (respiraţie dirijată diafragmatică, metoda reflexo-bruxism reglatoare, regimul de locomoţie optimal, înlăturarea/limitarea acţiunii cofactorilor cotidieni ai bruxismului – alcool, nicotină, cafeină, etc.). La pacienţii din grupul cu inhibiţia MIR normală (n = 27), efectul terapeutic se manifesta prin ameliorarea indicilor bruxismului aproximativ cu 30-35% în comparaţie cu perioada pre-tratament, iar în grupul pacienţilor cu diferit grad de inhibiţie a MIR, efectul terapeutic se manifesta mult mai pronunţat – ameliorare aproximativ cu 40-50% în comparaţie cu perioada pre-tratament. În concluzie se poate constata, că pacienţii cu dereglarea MIR necesită tratamentul stomatologic în asociere cu aplicarea gutierelor, chiar dacă nu sunt prezente semne de uzură dentară, deoarece gutierele contribuie la ameliorarea reacţiilor reflectorii în sistemul stomatognat şi diminuează procesele patologice asociate cu bruxismul nocturn.