Диспластические изменения при синдромах тазобедренного сустава, обусловленных наследственной предрасположенностью, у детей

Abstract

Au fost examinaţi clinic, iridobiomicroscopic şi radiologic 48 de pacienţi cu luxaţie de şold congenitală, cu boala Perthes, epifi zioliză juvenilă de cap femural, semne de afecţiune a ţesutului conjunctiv. La 67% din copii s-a diagnosticat o hipermobilitate articulară, dintre care: la 64% – copii cu luxaţie congenitală de şold, 71% – bolnavi cu maladia Perthes şi 60% – cu epifi zioliză juvenilă de cap femural, asociate cu dereglări displazice ale organelor şi sistemelor. Aceste modifi cări multifactoriale sunt de natură genetică, ceea ce a permis evidenţierea a trei forme de boli displazice ale articulaţiei şoldului: sindrom de şold displazic nonstabilitate, copii cu sindrom de necroză displazică de cap femural, cu sindrom de epifi zioliză displazică de cap femural. Din cele menţionate reies diagnosticarea timpurie a simptomelor displaziei şoldului la copii şi aprecierea grupului de risc pentru monitorizarea în dinamică şi tratament în timp util.

On the basis of clinical, iridobiomikroskopic and X-ray examination of 48 patients with congenital hip dislocation, Perthes disease, slipped femoral head, signs of destruction of connective tissue. In 67% of children identified hypermobility of the joints, of which: 64% of children with congenital hip dislocation, 71% of children with Perthes disease and 60% of children with slipped femoral head associated with dysplastic disorders of other organs and systems. These changes are multifactorial genetic certify their nature as possible to identify a common set of three forms of dysplastic disease of hip joint: syndrome of dysplastic hip non-stability, children with the syndrome of dysplastic necrosis of femoral head, syndrome of dysplastic epiphysiolysis of femoral head. It comes early diagnosis of dysplasia symptoms in children and the allocation of risk for the further dynamic monitoring and timely treatment.