Aspectele medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenţii din Republica Moldova: studiu epidemiologic

Abstract

Rezumat. Introducere. Au fost studiate cefaleele primare la adolescenții din Republica Moldova. Cefaleea primară a fost abordată ca o problemă medico-socială. Au fost abordate aspectele clinico-epidemiologice și medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenți. Au fost analizate aspectele socio-demografice (mediul familial, activitatea extrașcolară), tulburările comorbide (comorbiditatea algică, tulburarea anxioasă, nivelul de stress, tulburările de somn), factorul ereditar și utilizarea medicamentelor. Material și metode. Studiu epidemiologic. Unitatea de cercetare a fost copiii cu vârstă de 10-19 ani, elevi ai școlilor naționale din mediu urban și rural. Colectarea datelor primare s-a efectuat în baza unui chestionar standardizat. Au fost validate, procesate și analizate 3389 de chestionare. Analiza statistică a fost realizată cu softul SPSS Statistics pentru Windows, versiunea 22. Rezultate. Adolescenții, care locuiesc în familii complete (cu ambii parinți), suferă mai rar de cefalee (31,1%), comparativ cu cei, care locuiesc fie cu un singur părinte (45,2%), fie cu rudele apropiate sau persoane străine (47,1% și 51,3%, respectiv). În structura prevalenței cefaleelor primare, la adolescenții care practică activitatea extrașcolară, predomină migrena (MG, 23,7%), urmată de cefaleea de tip tensional (CTT, 11,9%). La vârstă de adolescență timpurie, prevalența MG este mai mare, comparativ cu prevalența CTT, în funcție de prezența activității extrașcolare (MG – 56,3% vs. CTT – 36,3%). La vârstă de adolescență tardivă, prevalența CTT devine mai mare (MG – 43,7% vs. CTT – 63,7%). Tulburările de somn au fost prezente intr-o proporție egală la adolescenții suferinzi de ambele tipuri de cefalee. Din totalitatea adolescenților diagnosticați cu cefalee și care au menționat prezența cefaleei la rude, 554 (61,1%) au fost diagnosticați cu MG și 182 (47,4%) – cu CTT. Comorbiditatea algică a fost prezentă, mai frecvent, la adolescenții diagnosticați cu migrenă, comparativ cu cei diagnosticați cu cefalee de tip tensional (65,9% vs. 58,3%). Tulburarea anxioasă a fost constatată, mai frecvent, la adolescenții diagnosticați cu MG (54,6%), comparativ cu adolescenții diagnosticați cu CTT (46,3%). S-a constatat că stresul reprezintă un factor de risc pentru cefalee la adolescenți (OR=1,271; 95%CI=1,194 – 1,353, p<0,001). La rândul ei, cefaleea primară reprezintă un factor de risc pentru reducerea reușitei școlare (OR=1,134; 95%CI=1,000 – 1,285, p=0,049). Concluzii. A fost stabilită interrelația dintre aspectele medicosociale analizate și cefaleele primare, în general, precum și pentru fiecare tip în parte, în funcție de sex, grup de vârstă și mediul de reședință al adolescentului. Toate rezultatele obținute au fost analizate și prezentate prin comparare cu rezultatele studiilor epidemiologice similare din domeniu.

Abstract. Introduction. Primary headaches were studied in adolescents in the Republic of Moldova. Primary headache was approached as a medical-social problem. Clinical-epidemiological and medical-social aspects of primary headache were studied. Socio-demographic aspects (family environment, extra-curricular activity), comorbid disorders (pain comorbidity, anxiety disorder, stress level, sleep disturbances), hereditary factor and using of medicines were analyzed. Material and methods. Current scientific research is an epidemiological study. The research unit were children aged 10-19 years, students from national schools in urban and rural areas. Primary data collection was based on a standardized questionnaire; 3389 of datasets were validated, processed and analyzed. The statistical analysis was performed with the SPSS Statistics for Windows version 22 software. Results. Adolescents living in full families (with both parents) suffer less often from headache (31.1%) compared to those living with a single parent (45.2%) or without parents with close relatives or foreigners (47.1% vs. 51.3%). In the structure of the prevalence of primary headaches in adolescents, practicing extracurricular activity predominate MG (23.7% vs. 11.9% – TTH). Depending on the presence of extracurricular activity, at the age of early adolescence the prevalence of MG is higher compared to TTH prevalence (MG – 56.3% vs. TTH – 36.3%), and in the late adolescence TTH prevalence is higher (MG – 43.7% vs. TTH – 63.7%). Sleep disturbances were present in an equal proportion in adolescents with both types of headache. Of all adolescents diagnosed with headache, who noted the presence of headache in relatives, 554 (61.1%) were diagnosed with MG and 182 (47.4%) with TTH. Pain comorbidity was more common in adolescents diagnosed with MG compared to those diagnosed with TTH (65.9% vs. 58.3%). Anxiety disorder was established more frequently in adolescents diagnosed with MG (54.6%), compared with adolescents diagnosed with TTH (46.3%). The association between the stress level and the presence of headache in adolescents was established (OR=1.271; 95%CI=1.194 to 1.353, p<0.001). Primary headache could be considered as a risk factor for lower semester average mark and (OR=1.134; 95%CI=1.000 to 1.285, p=0.049). Conclusions. Depending on gender, age group and adolescent residence environment, the interrelation between the analyzed medical-social aspects and primary headaches was established. All the results obtained are analyzed and represented by comparison with the results of similar epidemiological studies in the field.