Calitatea îngrijirilor antenatale în instituţiile de asistenţă medicală primară

Abstract

Introducere. Supravegherea femeii gravide în cadrul sectorului de asistenţă primară a început de la sfârşitul anilor 90, în acelaşi timp în cadrul Programului Naţional de Perinatologie au fost susţinute activităţi de pregătire a medicilor de familie în aplicarea tehnologiilor costefective recomandate de O.M.S. în îngrijirile antenatale. În 2001, a fost introdus Carnetul medical perinatal. Deşi, odată cu introducerea acestor schimbări au fost remarcate beneficii (demedicalizarea conduitei sarcinii), în republică continuă să se menţină înaltă rata mortinatalităţii (7,1‰), pe seama celei antenatale (5,9‰), rata mortalităţii perinatale fiind de 12,5‰ în 2011. Deoarece progresul şi eficacitatea implementării tehnologiilor costefective în îngrijirile antenatale pot fi măsurate prin studii de evaluare în republică au fost desfăşurate, începând cu anul 2001, câteva studii de amploare diferită: două naţionale (în 2001 şi 2008) şi câteva anuale, precum şi ultimul din anul 2011 – de evaluare a necesităţilor sistemului de protecţie a sănătăţii mamei şi copilului. Material şi metode În studiul din anul 2001 au fost intervievate 3 274 de femei, în cel din 2008 - 4 046 femei, iar în anul 2011 – 203 femei. Pentru intervievarea femeilor în anii 2001 şi 2008 s-a folosit chestionarul „Date despre mamă şi copil”, care vizează aplicarea tehnologiilor oportune în perioadele menţionate de timp, gradul de satisfacţie a femeilor vizavi de îngrijirile oferite, gradul de cunoaştere a acestor tehnologii de către femei. În 2011 am utilizat chestionarul „Interviul mamei”, care este parte a instrumentului OMS de evaluare a calităţii asistenţei spitaliceşti pentru mame şi copii (2009). Rezultate O dinamică pozitivă se înregistrează în respectarea standardului naţional privind numărul de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii: dacă în 2001, 44,3 la sută din respondente au vizitat medicul de 6-9 ori în sarcină, iar în 2008 ponderea lor a constituit 75,2 la sută, atunci în anul 2011 acest indicator se menţine la nivelul 74,9%. Standardele naţionale recomandă ca primul examen ultrasonografic obligatoriu să fie efectuat la 18-21 săptămâni de gestaţie. În caz de necesitate, numărul acestor investigaţii creşte. În toate studiile mari de evaluare, respondentele au fost întrebate câte examene ecografice au efectuat în timpul gravidităţii. Dacă 52,6% din respondente în 2001 au menţionat că au realizat un singur examen ecografic, iar în 2008 (50,5%) – 2 examene, atunci în 2011 se conturează o tendinţă de creştere a numărului de vizite de la 1 la 2 sau chiar 3, fapt explicat prin îngrijorările femeilor de evoluţia gravidităţii şi starea fătului intrauterin. În studiul din 2011 43,8% din respondente erau deţinătoare ale planului de naştere, comparativ cu 28,2% din femei (2008). OMS şi standardul naţional recomandă administrarea în scop profilactic fier din primele 12 săpt. de sarcină timp de cel puţin 3 luni, tuturor femeilor gravide. Din 2001 până în 2008 a crescut cu aproape 30 la sută ponderea femeilor gravide utilizatoare de preparate de fier (68% - 96,6%) şi cu 50 la sută ponderea femeilor gravide utilizatoare de acid folic. Concluzii Datele prezentate arată o dinamică pozitivă a aplicării intervenţiilor costefective, recomandate de OMS în îngrijirile antenatale datorită pregătirii personalului medical din domeniu, Campaniei de Comunicare „Pentru Un Făt Frumos şi Sănătos” (2006), cu impact asupra sănătăţii femeii gravide, eliberării gratuite femeilor gravide a preparatelor de fier şi acid folic conform Programului unic de asigurări. Serviciile prestate în perioada precoce a sarcinii au cel mai mare impact asupra sănătăţii mamei şi copilului în prevenirea malformaţiilor congenitale şi corecţia anemiei. Datorită suplinirii cu preparate de fier se înregistrează, conform statisticii oficiale, o descreştere a frecvenţei anemiei feriprive la femeile gravide (50,1% în 2002, comparativ cu 41% în 2011) şi a frecvenţei viciilor congenitale folat-dependente (37,3% în 2006, comparativ cu 32,3% în 2010).