Supravegherea epidemiologică a bolilor diareice acute în raionul Florești

Abstract

Introducere Morbiditatea prin boli diareice acute (BDA) reprezintă o problemă actuală pentru majoritatea raioanelor din Republica Moldova, inclusiv pentru raionul Florești. Anual sunt înregistrate 550-600 de cazuri de îmbolnăvire, nivelul real al morbidității fiind mult mai înalt. Scopul lucrării a constat în evaluarea situației epidemiogene și în determinarea particularităților contemporane ale morbidității prin boli diareice acute, cu elaborarea măsurilor de ameliorare a situației epidemiologice privind BDA în raionul Florești. Materiale și metode Analiza epidemiologică a morbidității prin boli diareice acute în raionul Florești a fost efectuată în baza datelor oficiale incluse în rapoartele statistice F.2 Privind bolile infecțioase și parazitare, în registrele de evidență a bolilor infecțioase F.060 și a fișelor de evaluare epidemiologică F.357/e Fișă de anchetare epidemiologică a focarului de boală infecțioasă, pentru anii 2016-2018. Analiza realizată cuprinde bolile diareice acute determinate și cele nedeterminate, intoxicațiile alimentare determinate/nedeterminate, salmonelozele și shigelozele în raionul Florești, comparativ cu nivelul morbidității pe țară, și intensitatea procesului epidemic în funcție de mediu. A fost utilizată metoda descriptivă de analiză epidemiologică. Rezultate și discuții În structura morbidității prin maladii infecțioase în raionul Florești, incidența prin boli diareice acute ocupă locul doi, primul loc revenindu-le infecțiilor aparatului respirator. În dinamica multianuală se observă modificarea intensității acestei incidențe, constituind 558,5%000 în anul 2016, 691,4%000 în 2017 și 656,8%000 în 2018. Indicii morbidității sumare pe raion depășesc indicii morbidității pe țară. Bolile diareice acute sunt înregistrate mai frecvent în grupele de vârstă 0-17 ani și au constituit 65,8% în anul 2016, 65% în 2017 și 63,0% în 2018. Așadar, se observă o ușoară tendință de descreștere pe parcursul anilor 2016-2018. Între copiii de 0-17 ani, grupa de vârstă cu risc major rămâne cea a micuților de până la 2 ani și a constituit în anul 2016 54,9%, în 2017 – 46,4%, în 2018 – 51,0%. Se menține la un nivel înalt și ponderea bolnavilor cu vârsta de 3-6 ani, alcătuind în anul 2016 24,6%, în 2017 – 24,4% și în 2018 – 25,1% În perioada analizată s-a atestat o modificare a morbidității în mediul rural, exprimată printr-o creștere comparativ cu mediul urban, aceasta constituind în 2016 392,6 cazuri la 100.000 populație în mediul rural și 165,9 cazuri la 100.000 locuitori în mediul urban, 507,1 cazuri versus 184,3 cazuri în 2017 și, respectiv, 471,8 cazuri versus 185,6 cazuri în anul 2018. Nu se observă o sezonalitate exprimată în cazul BDA. Nivel înalt de morbiditate se înregistrează în toate lunile anului (mai mic în ianuarie–martie), fapt determinat de acțiunea permanentă a factorilor de risc (alimentari și habituali), ce fac posibilă apariția izbucnirilor epidemice în orice anotimp. Concluzii Măsurile principale în domeniul profilaxiei bolilor diareice acute, atât la nivel de republică, cât și la nivel de raion, sunt: asigurarea populației cu apă potabilă de calitate garantată, produse alimentare inofensive, crearea condițiilor igienice elementare în instituțiile de copii și de alimentație publică, prevenirea contaminării surselor de apă potabilă și a bazinelor acvatice deschise, salubrizarea localității, creșterea culturii sanitare a populației. Reducerea circulației agenților cauzali în rândul populației și în mediu, a potențialului de izbucnire a procesului epidemic, limitarea răspândirii cazurilor de boală și prevenirea lor pot avea loc numai prin efectuarea măsurilor profilactice complexe calitative și bine argumentate în timp util și în volum deplin.