DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Moșin, Veaceslav Jr. | |
dc.contributor.author | Bejan, Feodosie | |
dc.contributor.author | Certan-Bejan, Rodica | |
dc.date.accessioned | 2020-05-27T15:11:43Z | |
dc.date.available | 2020-05-27T15:11:43Z | |
dc.date.issued | 2018 | |
dc.identifier.citation | MOȘIN, Veaceslav Jr., BEJAN, Feodosie, CERTAN-BEJAN, Rodica. Rolul investigațiilor imagistice în diagnosticul ageneziei corpului calos. In: The Moldovan Medical Journal. 2018, vol. 61, RMI Congress Issue, p. 94. ISSN 2537-6381. | |
dc.identifier.issn | 2537-6373 | |
dc.identifier.issn | 2537-6381 (Online) | |
dc.identifier.uri | http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2018/05/The-Moldovan-Medical-Journal-vol-61-mai.pdf | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/9937 | |
dc.description | Catedra de Radiologie și Imagistică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”,
Centrul Medical Repromed, Chișinău, Republica Moldova,
The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018 | en_US |
dc.description.abstract | Introducere: Corpul calos reprezintă o structură de importanță majoră pentru funcționarea normală a creierului și dezvoltarea armonioasă
a copilului. Datorită particularităților sale este asigurată conexiunea dintre emisfere nu doar structural, dar și funcțional. Agenezia corpului
calos este cea mai frecventă malformație cerebrală (1:300 nou-născuți), în circa 80% cazuri asociindu-se cu manifestări neurologice severe.
Conținut: Prezentarea expune particularitățile diagnosticului ultrasonografic prenatal – semnele directe și indirecte ale ageneziei corpului
calos. Este discutat de asemenea rolul diverselor modalități imagistice în stabilirea acestei malformații, un accent mai deosebit fiind acordat
ultrasonografiei prenatale. Imagini reprezentative obținute în cadrul Centrului Medical Repromed sunt prezentate ca ilustrații. Investigația
prin rezonanță magnetică, care poate fi de asemenea utilizată în timpul sarcinii, permite o acuratețe mai mare în identificarea și aprecierea
structurilor corpului calos. Tomografia computerizată permite stabilirea diagnosticului de agenezie, însă din cauza radiației ionizante nu
este inclusă în protocoalele imagistice pentru diagnosticul prenatal al acestei maladii.
Concluzii: Agenezia corpului calos necesită o abordare multidisciplinară. Având în vedere asocierea acestei patologii cu o multitudine de
anomalii genetice (peste 250), este necesară investigarea minuțioasă a tuturor sistemelor, vârsta gestațională optimă fiind 20-22 de săptămâni
de gestație. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | The Scientific Medical Association of the Republic of Moldova | en_US |
dc.relation.ispartof | The Moldovan Medical Journal: The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018 | |
dc.subject | agenezia corpului calos | en_US |
dc.subject | diagnostic ultrasonografic prenatal | en_US |
dc.title | Rolul investigațiilor imagistice în diagnosticul ageneziei corpului calos | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | The Moldovan Medical Journal, Vol. 61, May 2018 RMI Congress Issue
|