DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Macștutis, Artur | |
dc.date.accessioned | 2020-05-27T16:17:49Z | |
dc.date.available | 2020-05-27T16:17:49Z | |
dc.date.issued | 2018 | |
dc.identifier.citation | MACȘTUTIS, Artur. Radio-diagnosticul craniosinostozei la copii. In: The Moldovan Medical Journal. 2018, vol. 61, RMI Congress Issue, p. 101. ISSN 2537-6381. | |
dc.identifier.issn | 2537-6373 | |
dc.identifier.issn | 2537-6381 (Online) | |
dc.identifier.uri | http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2018/05/The-Moldovan-Medical-Journal-vol-61-mai.pdf | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/9952 | |
dc.description | Catedra de Radiologie și Imagistică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Chișinău, Republica Moldova
The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018 | en_US |
dc.description.abstract | Introducere: Craniosinostoza este o condiție de fuziune precoce a unei sau mai multor suturi craniene, care rezultă în deformarea configurației
capului, asimetriei faciale, și este însoțită de consecințe funcționale, precum creșterea presiunii intracraniene, tulburări vizuale, surditate și
dereglări cognitive. Craniosinostoza poate apărea primar și secundar. Fuziunea prematură a unei sau mai multor suturi se consideră a fi cauzată
de erorile din perioada de embriogeneză, rezultând în craniosinostoză primară. Craniosinostozele secundare se dezvoltă ca urmare a acțiunii
factorilor mecanici, precum compresiunea intrauterină a craniului fetal, dereglărilor metabolice, acţiunii factorilor teratogeni. Aproximativ 85%
din craniosinostozele primare se dezvoltă izolat, iar cele 15% rămase sunt parte a unor sindroame multisistemice.
Material și metode: Lucrarea s-a efectuat pe un lot de 45 de pacienți cu craniosinostoză, investigați în perioada anilor 2015-2018 în cadrul IMSP
Institutul Mamei și Copilului. Pacienții au fost investigați atât prin radiografie craniană, cât și prin tomografie computerizată.
Rezultate: Pe parcurs s-au diagnosticat următoarele tipuri de craniosinostoză: sagitală – la 25 (55,6%) pacienți, coronară – la 10 (22,2%) pacienți,
metopică – la 5 (11,1%) pacienți și complexă – la 5 (11,1%) pacienți. Radiografia craniului a relevat marginile suturilor afectate ca fiind șterse sau
sclerotice, precum și diverse anomalii ale formei capului (brahicefalie, dolicocefalie, plagiocefalie). Tomografia computerizată a relevat informații
adiționale referitor la anatomia detaliată a calvariei și parenchimului cerebral, precum și prezența anomaliilor asociate ale drenajului venos.
Tomografia computerizată a permis de asemenea diagnosticul diferențial cu alte anomalii congenitale sau tumori intracraniene.
Concluzii: Metodele imagistice sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului corect, planificarea intervenţiei chirurgicale, evaluarea postoperatorie,
identificarea anomaliilor coexistente și complicațiilor asociate cu craniosinostoza. Tomografia computerizată cu reconstrucție 3-dimensională
a fost metoda de elecție pentru evaluarea pacienților cu craniosinostoză. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | The Scientific Medical Association of the Republic of Moldova | en_US |
dc.relation.ispartof | The Moldovan Medical Journal: The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018 | |
dc.subject | craniosinostoză | en_US |
dc.subject | tomografie computerizată | en_US |
dc.title | Radio-diagnosticul craniosinostozei la copii | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | The Moldovan Medical Journal, Vol. 61, May 2018 RMI Congress Issue
|