http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/274 2026-04-26T18:06:49Z 2026-04-26T18:06:49Z Dănilă, Aurel http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5902 2019-06-26T10:19:10Z 2013-01-01T00:00:00Z

Valvulopatiile cardiace degenerative şi reumatismale la sfârşitul secolului XX şi începutul mileniului trei Dănilă, Aurel Analyzing 1004 medical clinical cases and 426 necropsies of patients with rheumatic and nonrheumatic valvular disease we found that mitral valve was affected in 61.7%, 9.4% the aortic valve, the mitral-aortic in 22.4%, mitral-tricuspid and mitral-aortal in 3.6%, tricuspid valve in 2.9 %. The degenerative-dystrophic calcinosis were noticed in 110 patients (2.2 %), 1.15% -associated aortic valve disease (0.67%), severe mitral regurgitation of varios degrees and 0.43% - with valvular mitralo-aortic associated valve disease. This data where found at the end of the second millennium. At the beginning of the third millennium, postrheumatic valvulopathy are always decreasing. Thus in the years 2000-2013 in 6890 necropsies rheumatic valvular disease were detected only in 117 deaths, or 1.7 %, and degenerative nonrheumatic valvular heart diseases increased with 31% - 84.9% where degenerative valvular mitralo- aortic, 9.5%- associated aortic,4.8% - mitral regurgitation- 0.6% , 0.2% - mitral tricuspid and aortic-tricuspid-mitral associated valve disease. Analizând 1004 de fişe medicale şi 426 de necropsii ale pacienţilor cu valvulopatii reumatismale si nereumatismale, s-a constatat că aparatul valvular mitral a fost afectat în 61,7%, mitral- aortal în 22,4%, cel aortal în 9,4%, cel mitral- tricuspidian în 3,6% şi mitral-aortaltricuspidian în 2,9 la sută. Afecţiunile degenerativ-distrofice cu calcinoze s-au sesizat la 110 pacienţi adică în 2,2 la sută:1,15 % - valvulopatii aortale asociate; 0,67%- insuficienţe mitrale cu regurgitări de diferite grade si 0,43% - cu valvulopatii mitralo-aortale asociate. Aceasta s-a constatat la cumpăna celor doua milenii. La începutul mileniului trei, valvulopatiile postreumatismale sunt mereu în scădere. Astfel în anii 2000-2013 din 6890 de necropsii, valvulopatii reumatismale s-au depistat numai la 117 decese, adică 1,7 la sută, iar valvulopatiile degenerative nereumatismale au crescut pâna la 31 la sută: 84,9% -valvulopatii degenerative mitralo-aortale asociate, 9,5 % aortale asociate, 4,8 % - insuficienţe mitrale. 0,6% - mitralo tricuspidiene şi 0,2 la sută –mitralo aortale tricuspidiene asociate. Departamentul Medicină Internă, Clinica medicală nr. 1, Disciplina Sinteze clinice, USMF ,,Nicolae Testemiţanu”

2013-01-01T00:00:00Z Mişenin, Dmitrii Grejdieru, Alexandra Grib, Liviu Mazur, Minodora Mazur-Nicorici, Lucia Ştirbul, Ana Panfile, Elena Grib, Andrei Mihalache, Georgeta Muravca, Tatiana Terzi, Olesea http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5897 2019-06-26T10:19:09Z 2013-01-01T00:00:00Z

Endocardita infecţioasă cu hemoculturi negative Mişenin, Dmitrii; Grejdieru, Alexandra; Grib, Liviu; Mazur, Minodora; Mazur-Nicorici, Lucia; Ştirbul, Ana; Panfile, Elena; Grib, Andrei; Mihalache, Georgeta; Muravca, Tatiana; Terzi, Olesea Infective endocarditis represents an annual incidence of 3-9 cases per 100,000 population. Male / female ratio is 2:1. Patients with prosthetic valves, intracardiac devices, congenital heart disease, or recurrence of infectious endocarditis, develops more frequent IE, 27% -50% patients didn’t have history of predisposing cardiac diseases. Diagnosis IE establishment requires two major DUKE criteria: pathogen detection in three blood cultures and echocardiographic demonstration of endocardial involvement in the infectious process. Incidence of negative blood cultures IE remains high, especially in countries with poorly developed economies (> 50%), which is explained by unjustified antimicrobial medicines intaking, inadequate doses, before the IE diagnosis establishing, or impossibility of specific microorganisms collecting, that can develop IE (mycoplasma, bartonela, fungi, etc). Causative pathogen detection delay negatively influences the evolution and prognosis of disease, causing shortness of early appropriate treatment, according to the antibioticogram. We present a clinical case of IE with negative blood cultures, late diagnosis, which needed an empirical long-term antibacterial therapy with valvular reprotezation. Endocardita infecţioasă prezintă o incidenţă anuală de 3-9 cazuri la 100.000 populaţie. Raportul barbaţi/femei este de 2:1. Pacienţii cu proteze valvulare, dispozitive intracardiace, cardiopatii congenitale, sau recurenţă de endocardita infectioasă, dezvoltă mai frecvent EI, iar 27%-50% din pacienţi nu au antecedente cunoscute de patologii cardiace predispozante. Stabilirea diagnosticului cert de EI necesită 2 criterii majore DUKE: depistarea agentului patogen în 3 hemoculturi şi demonstrarea ecocardiografică a implicării endocardului în procesul infecţios. Incidenţa EI cu hemocultură negativă rămâne înaltă, mai cu seamă în tările cu o economie slab dezvoltată (> 50%), care se explică prin administrarea nejustificată a preparatelor antimicrobiene, în doze neadecvate, înainte de stabilirea diagnosticului de EI, sau de imposibilitatea de a preleva microorganisme specifice, care pot dezvolta EI (micoplasma, bartonela, fungii,etc.). Temporizarea depistării agentul patogen cauzativ influenţează negativ evoluţia şi pronosticul maladiei, provoacă dificultăţi de tratament adecvat precoce, conform antibioticogramei. Prezentăm un caz clinic de EI cu hemoculturi negative, diagnosticat tardiv, care a a necesitat tratament antibacterian empiric, de lungă durată cu reprotezare valvulară. Disciplina Cardiologie, Clinica Medicală nr.3, Departamentul Medicină Internă, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul de Cardiologie

2013-01-01T00:00:00Z Vetrila, Snejana Bursacovschi, Daniela Grib, Liviu http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5900 2019-06-26T10:19:09Z 2013-01-01T00:00:00Z

Evaluarea factorilor de risc cardiovascular la pacienții cu valvulopatii reumatismale Vetrila, Snejana; Bursacovschi, Daniela; Grib, Liviu Coronary heart disease represents the major role in the structure of morbidity and mortality worldwide. The aim: to evaluate the prevalence of cardiovascular risk factors and cardiovascular death risk for 10 years in patients with rheumatic valvulopathies. Methods: We examined a sample of 40 patients with rheumatic valvulopathies according to diagnostic criteria. We assessed cardiovascular risk factors by clinical and laboratory methods and applied the SCORE and Reynold scores. Results: We obtained a sample with mitral valvulopathy patients, attested in 32.5% of cases, followed by association of the mitral, aortic and tricuspidieane ones in 25% of cases, mitral and aortic valvulopathies in 20%, the mitral and tricuspid ones in 17.5% of patients, and finally 5% had aortic valvulopathies. The analised risk factors in rheumatic valvulopathies were estimated as: high blood pressure in 72.5% of the cases, obesity in 62.5% of the cases, abdominal obesity in 45% of cases, metabolic syndrome in 35% of patients, smoking in 27.5% of patients, diabetes mellitus in 27.5% of cases. The SCORE score determined a moderate risk in 21 (52.5%) patients, but according to Reynold score it was determined the prevalence of the low risk in about 15 (37.5%) patients. Conclusion: Patients with rheumatic valvulopathies are exposed to traditional risk factors, the main one being high blood presure. The prediction of the major cardiovascular events demonstrated the prevalence of medium and a low risk according to SCORE and Reynold scales, respectively . Cardiopatia ischemică ocupă rolul central în structura morbidității și mortalității la nivel internațional. Scopul lucrării: Determinarea prevalenţei factorilor de risc cardiovascular și a riscului de deces cardiovascular la 10 ani la pacienţii cu valvulopatie reumatimală. Materiale și metode: Am examinat un lot de 40 de pacienți cu vavulopatii reumatismale în conformitate cu criteriile de diagnostic, am apreciat factorii de risc cardiovascular prin metode clinice și paraclinice și am aplicat scorurul SCORE și Reynold. Rezultate: Am obținut un lot în care au predominat valvulopatiile mitrale, atestate în 32,5 % din cazuri, urmate de asocierea dintre cele mitrale, aortale și tricuspidieane în 25 % din cazuri, valvulopatiile mitrale și aortale cu 20%, mitrale și tricuspidiene la 17,5 % din pacienți, iar 5% aveau valvulopatie aortală izolată. Factorii de risc analizați s-au regăsit în valvulopatii în ordinea descreșterii: hipertensiunea arterială în 72,5 % din cazuri, obezitatea în 62,5 % din cazuri, obezitatea abdominală în 45 % din cazuri, sindromul metabolic la 35 % din pacienți, tabagismul la 27,5 % din pacienți, diabetul zaharat în 27,5 % din cazuri. Scala SCORE a apreciat un risc mediu la 21 (52,5%) din pacienți, iar conform scorul Reynold au predominat pacienții cu risc scăzut, fiind atestat la 15 (37,5 %) din pacienți. Concluzie: Pacienții cu valvulopatii reumatismale manifestă factori de risc tradiționali, cel mai pregnant fiiind HTA. Prognozarea evenimentelor cardiovasculare a demonstrat predominarea riscului mediu și scăzut conform scalei SCORE și Reynold, respectiv. Departamentul Medicină Internă, Clinica Medicală Nr.3, Disciplina Cardiologie USMF “Nicolae Testemiţanu”

2013-01-01T00:00:00Z Vetrilă, Snejana Albu, Alisa Mazur, Lucia Grib, Liviu Abraș, Marcel Grib, Andrei http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/5898 2024-01-03T11:54:50Z 2013-01-01T00:00:00Z

Particularitaţile insuficienţei cardiace în valvulopatii Vetrilă, Snejana; Albu, Alisa; Mazur, Lucia; Grib, Liviu; Abraș, Marcel; Grib, Andrei The heart failure (HF) is a growing health problem for society with impact of death and disability in population. The aim: To evaluate the clinical and treatment caracteristics of heart failure in patients with valvular heart diseases. Methods: We examined a group of 46 patients diagnosed with valvular heart diseases acording to diagnostic criteria, we analized the symptoms of HF and compared them with ECHOS study results. Results: The data demonstrated that all the patients from the study group manifested symptoms of HF, with dominated dyspnoea functional class III (NYHA), while the class IV was more common in our patients in comparison with ECHOS study. Statistical analysis showed differences in the results of ejection fraction (EF) - we reported low EF in 67,39% vs 46,8% in ECHOS study. Atrial fibrilation was diagnosed in 52,2% vs 42,3% patients in ECHOS study. The treatment of both studied group patients included ACE inhibitors, beta blokers, diuretics, nitrates and glicozides. Conclusion: The heart failure is a common syndrom in valvular heart diseased patients characterized by dyspnoea, low ejection fraction, associated with atrial fibrilation and need of a long term complex treatment. Insuficienţa cardiacă (IC) este o problemă de sănătate în creştere cu impact major de deces şi invaliditate pentru societate. Scopul lucrării: Evaluarea particularităţilor clinicoevolutive şi de tratament ale insuficienţei cardiace la pacienţii cu valvulopatii. Materiale şi metode: Am examinat un lot de 46 de pacienţi valvulopatii stabilit în conformitate cu criteriile de diagnostic, am evaluat manifestările insuficienţei cardiace şi am comparat rezultatele cu studiul ECHOS. Rezultate: Am constatat semne de IC la toţi pacienţii incluşi în studiu cu predominarea clasei funcţionale III în ambele studii, in timp ce clasa IV a fost mai frecventă în lotul propriu comparativ cu studiul ECHOS. Rezultatele statistice au demonstrat diferenţe referitor la fracţia de ejecţie (FE) scăzută, care a fost mai manifestă în lotul propriu 67,39% vs 46,8% in studiul ECHOS. Fibrilaţia atrială a fost diagnosticată în 52,2% vs 42,3% patients in ECHOS study. Tratamentul pacientilor a fost similar şi a inclus IEC, beta blocanţi, diuretici, nitraţi şi glicozizi cardiaci. Concluzii: Insuficienţa cardiacă este un sindrom clinic frecvent la pacienţii cu valvulopatii, caracterizat prin dispnee, fracţie de ejecţie redusă, asociat cu fibrilaţie atrială şi necesitate de administrare a tratamentului comlex de durată. Departamentul Medicină Internă, Clinica Medicală nr. 3, Disciplina Cardiologie

2013-01-01T00:00:00Z