One Health & Risk Management 2025

In vitro study of copper coordination compounds with thiosemicarbazone action on antioxidant enzymes

2026-02-03T12:45:29Z

In vitro study of copper coordination compounds with thiosemicarbazone action on antioxidant enzymes Pantea, Valeriana; Pavlovschi, Ecaterina; Stratulat, Silvia; Tagadiuc, Olga; Gudumac, Valentin Introduction. Thiosemicarbazones represent a class of organic compounds with significant pharmacological potential, known for their antitumor, antimicrobial, and antiviral activities. Recently, researchers have increasingly focused on how these compounds influence cellular redox balance, particularly through modulation of antioxidant system activity. Thus, the study aimed to evaluate the antioxidant properties of selected thiosemicarbazones via in vitro experiments. Material and methods The research was performed on peripheral blood samples collected from 10 clinically healthy individuals. The compounds were tested at two concentrations (10.0 μmol/L and 1.0 μmol/L) to assess their impact on the antioxidant enzymes superoxide dismutase (SOD) and catalase (CAT). Results The results revealed that certain thiosemicarbazones can impact the activity of SOD, and CAT in particular manner, thereby affecting cellular capacity to neutralize reactive oxygen species. Conclusions Due to their ability to stimulate antioxidant responses, thiosemicarbazones emerge as promising platforms for the development of targeted therapeutic agents, particularly in cancer and degenerative disease treatment. In the current context of pursuing low-side-effect therapies that maintain cellular homeostasis, investigating the influence of thiosemicarbazones on the antioxidant system is a highly innovative research direction.; Introducere. Tiosemicarbazonele reprezintă o clasă de compuși organici cu potențial farmacologic semnificativ, recunoscuți pentru activitățile lor antitumorale, antimicrobiene și antivirale. În ultimul timp, cercetătorii au acordat o atenție sporită modului în care acești compuși influențează echilibrul redox celular, în special prin modularea activității sistemului antioxidant. Astfel, studiul și-a propus evaluarea proprietăților antioxidante ale unor tiosemicarbazone selectate prin experimente in vitro. Material și metode Cercetarea s-a desfășurat pe probe de sânge periferic, recoltate de la 10 indivizi clinic sănătoși. Compușii au fost testați la două concentrații (10,0 μmol/L și 1,0 μmol/L), în vederea evaluării impactului acestora asupra enzimelor antioxidante superoxid dismutaza (SOD) și catalaza (CAT). Rezultate Rezultatele au evidențiat că anumite tiosemicarbazone pot influența în mod specific activitatea SOD și a CAT, afectând astfel capacitatea celulară de neutralizare a speciilor reactive de oxigen. Concluzii Prin capacitatea lor de a stimula răspunsuri antioxidante, tiosemicarbazonele se impun ca platforme promițătoare pentru dezvoltarea de agenți terapeutici – țintă, în special în tratamentul cancerului și al bolilor degenerative. În contextul actual, al terapiei cu efecte adverse reduse, ce mențin homeostazia celulară, investigarea influenței tiosemicarbazonelor asupra sistemului antioxidant reprezintă o direcție de cercetare inovatoare.

Assessment of neurologists’ knowledge, attitudes, and practices regarding the impact of heat stress during heatwaves on patients with neurological disorders: development and validation of the survey

2026-02-03T12:33:27Z

Assessment of neurologists’ knowledge, attitudes, and practices regarding the impact of heat stress during heatwaves on patients with neurological disorders: development and validation of the survey Caliga, Ioana; Croitoru, Cătălina; Ciobanu, Elena; Grosu, Oxana; Overcenco, Ala Introduction. In the context of accelerated climate change and the rising frequency of heatwaves, patients with neurological disorders represent a high-risk group. Heat stress can adversely affect their health, necessitating appropriate adaptations in medical practice. This study aimed to develop and validate a KAP (Knowledge, Attitudes, Practices) questionnaire to assess neurologists’ perceptions and approaches regarding the impact of heat stress during heatwaves on patients with neurological disorders. Material and methods The study included a literature review phase to establish the theoretical foundation, followed by a practical phase for questionnaire development, content validation through expert consultation, and pre-testing on a sample of 104 neurologists. The clarity and relevance of the items, as well as the instrument’s internal consistency, were evaluated (Cronbach’s alpha coefficient = 0,82). Results An original 35-item questionnaire was developed and organized into three thematic sections. The pilot study confirmed the instrument’s clarity and applicability, and preliminary psychometric analysis demonstrated satisfactory internal consistency. Conclusions The questionnaire is a valid tool, adapted to the climatic and professional context of the Republic of Moldova. Applying it to larger samples will enable more in-depth psychometric analysis and support the development of adaptive medical strategies for addressing heat stress; Introducere. În contextul schimbărilor climatice accelerate și al intensificării frecvenței valurilor de căldură, pacienții cu afecțiuni neurologice reprezintă o categorie de risc sporit. Expunerea la stres termic poate agrava starea lor de sănătate, ceea ce impune o ajustare adecvată a practicilor medicale. Scopul cercetării a constat în elaborarea și validarea unui chestionar de tip KAP (cunoștințe, atitudini, practici) destinat evaluării percepției și conduitei medicilor neurologi față de impactul stresului termic în timpul episoadelor de caniculă asupra pacienților cu patologii neurologice. Material și metode Studiul a fost structurat în două etape.: o etapă de analiză documentară pentru fundamentarea teoretică și o etapă practică de dezvoltare a chestionarului, urmată de validarea conținutului prin consultarea experților și pretestare pe un eșantion de 104 de medici neurologi. S-a evaluat claritatea itemilor, relevanța și consistența internă a instrumentului (coeficientul Cronbach α = 0,82). Rezultate A fost elaborat un chestionar original cu 35 de itemi, structurat în trei compartimente tematice. Studiul pilot a confirmat claritatea și aplicabilitatea instrumentului, iar analiza preliminară a evidențiat o consistență internă satisfăcătoare. Concluzii Chestionarul este un instrument valid, adaptat contextului climatic și profesional din Republica Moldova. Aplicarea sa pe eșantioane extinse va permite aprofundarea analizei psihometrice și va contribui la dezvoltarea unor strategii medicale adaptative în fața stresului termic.

Comorbidity burden in patients with psoriatic arthritis

2026-02-03T12:47:26Z

Comorbidity burden in patients with psoriatic arthritis Dutca, Lucia; Russu, Eugeniu; Groppa, Liliana Introduction. Psoriatic arthritis (PsA) is a chronic inflammatory disease affecting both the skin and musculoskeletal system, characterized by significant clinical heterogeneity and a substantial comorbidity burden. PsA is associated with increased cardiovascular, metabolic, and autoimmune conditions, yet regional data remain scarce. This study aims to assess the prevalence and impact of comorbidities in PsA patients compared to those with psoriasis alone (PsO). Material and methods A prospective cohort study with retrospective components was conducted between 2017 and 2019, including 184 patients: 92 with PsA and 92 with PsO. Clinical, laboratory, and imaging data were analyzed. The prevalence of comorbidities was compared between groups using statistical tests, and logistic regression was applied to identify independent predictors. Results Comorbidities were significantly more frequent in PsA (77.2%) than PsO (48.9%) (p<0.05). The prevalence of hypertension (38% vs. 19.6%), osteoarthritis (39.1% vs. 19.6%), type 2 diabetes (8.7% vs. 4.3%), and obesity (25% vs. 13%) was markedly higher in PsA. Increased rates of cardiovascular risk factors, metabolic syndrome, and autoimmune thyroiditis were also identified. This comorbidity burden may reflect a systemic inflammation, thus emphasizing the need for early intervention. Conclusions PsA is a systemic disease with a substantial comorbid burden. A multidisciplinary approach integrating rheumatology, cardiology, and endocrinology is crucial to optimizing patient outcomes. Early recognition and proactive management of comorbid conditions are essential to mitigate long-term disease complications.; Introducere. Artrita psoriazică (APs) este o boală inflamatorie cronică care afectează pielea și sistemul musculo-scheletal, având o mare variabilitate clinică și un impact crescut al comorbidităților. APs este asociată cu afecțiuni cardiovasculare, metabolice și autoimune, însă datele regionale în cazul dat sunt limitate. Acest studiu evaluează prevalența și impactul comorbidităților la pacienții cu APs, comparativ cu cei cu psoriazis fără artrită (PsO). Material și metode Au fost analizate date clinice, de laborator și imagistice. Studiu de cohortă prospectiv, având componente retrospective, realizat între 2017-2019, a inclus 184 de pacienți: 92 cu APs și 92 cu PsO. Prevalența comorbidităților a fost comparată între grupuri, utilizând teste statistice și regresia logistică. Rezultate În cadrul studiului s-a constatat că, comorbiditățile au fost mai frecvente la APs (77,2%) decât la PsO (48,9%) (p<0,05); iar hipertensiunea (38% vs. 19,6%), osteoartrita (39,1% vs. 19,6%), diabetul zaharat tip 2 (8,7% vs. 4,3%) și obezitatea (25% vs. 13%) au fost semnificativ mai ridicate la APs, comparativ cu PsO. Factorii de risc cardiovasculari, metabolici și tiroidita autoimună au fost mai prevalenţi, iar inflamația sistemică contribuie, probabil, la această povară a comorbidităților, impunând intervenții precoce. Concluzii APs este o afecțiune sistemică cu un impact crescut al comorbidităților. Abordarea multidisciplinară, cu aspecte din reumatologie, cardiologie și endocrinologie, este esențială pentru optimizarea rezultatelor pacienților. Recunoașterea timpurie și gestionarea proactivă a comorbidităților sunt necesare pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

The particularities of acute kidney injury in critically ill patients with COVID-19

2026-02-03T12:47:00Z

The particularities of acute kidney injury in critically ill patients with COVID-19 Bulai, Felicia; Banov, Pavel; Ceban, Emil Introduction. Acute kidney injury (AKI) is a common complication in critically ill patients with COVID-19, associated with increased mortality. This study aimed to evaluate the incidence of acute kidney injury in COVID-19 patients hospitalized in intensive care units, identify risk factors for its development, and determine the impact of AKI on mortality and clinical outcomes. Material and methods A retrospective cohort study was conducted and included patients with confirmed COVID-19 infection, admitted to the Republican Clinical Hospital “Timofei Moșneaga” between June 01, 2020, and August 31, 2020. The association between potential risk factors and AKI was assessed using relative risk (RR) with 95% confidence intervals (CI). Results Of the 81 patients included, 20 (24.69%) developed AKI. Significant risk factors associated with AKI included mechanical ventilation (RR = 7.96; 95% CI: 2.86–22.15, p < 0.001) and vasopressor therapy (RR = 4.12; 95% CI: 1.43–11.86, p = 0.009). The mortality rate was significantly higher in patients with AKI compared to those without AKI (90% vs. 36.06%, RR = 2.49; 95% CI: 1.85–3.36, p < 0.001). Conclusions Acute kidney injury is a severe complication in critically ill COVID-19 patients and significantly increases mortality among patients hospitalized in intensive care units. Identifying modifiable risk factors could help optimize management strategies and improve survival rates; Introducere. Leziunea renală acută (LRA) este o complicație frecventă la pacienții cu COVID-19, fiind asociată cu o mortalitate crescută. În acest studiu, am avut ca obiectiv evaluarea incidenței leziunii renale acute la pacienții cu COVID-19 internați în unitățile de terapie intensivă (UTI), identificarea factorilor de risc în dezvoltarea acesteia și determinarea impactului asupra mortalității și rezultatelor clinice. Material și metode A fost realizat un studiu retrospectiv de cohortă, care a inclus pacienți cu infecția COVID-19, internați în Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” în perioada 01 iunie 2020-31 august 2020. Asocierea dintre factorii de risc și LRA a fost evaluată utilizând Relative Risk (RR) cu intervale de încredere (CI) de 95%. Rezultate Dintre cei 81 de pacienți incluși, 20 (24,69%) au dezvoltat LRA. Factorii de risc semnificativi asociați cu LRA au inclus ventilația mecanică (RR = 7,96; 95% CI: 2,86–22,15, p < 0,001) și terapia vasopresoare (RR = 4,12; 95% CI: 1,43–11,86, p = 0,009). Rata mortalității a fost semnificativ mai mare la pacienții cu LRA comparativ cu cei fără (90% vs. 36,06%, RR = 2,49; 95% CI: 1,85–3,36, p < 0.001). Concluzii Leziunea renală acută este o complicație severă la pacienții cu COVID-19 și crește semnificativ mortalitatea în rândul celor spitalizați în UTI. Identificarea factorilor de risc modificabili ar putea contribui la optimizarea strategiilor de conduită și la îmbunătățirea ratei de supraviețuire. The study was approved by the Research Ethics Committee of the State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemitanu” (Decision no. 76, of 14.11.2022)