Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective. Сonferința științifică națională cu participare internațională consacrată aniversării a 80-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu” și 20 de ani de la lansarea programului de masterat în Managementul sănătății publice, Școala de Management în Sănătate Publică, 20-21 iunie 2025, Chișinău, Republica Moldova

Dreptul pacientului la decizie (autonomie): element etic și legal central în relația medic-pacient

2025-10-15T07:27:02Z

Dreptul pacientului la decizie (autonomie): element etic și legal central în relația medic-pacient Pădure, Andrei; Bondarev, Anatolii; Glavan, Petru Actualitate: Acordul informat al pacientului este un concept fundamental al eticii medicale și ocupă o poziţie centrală în relaţia dintre medic şi pacient. Consimțământul reprezintă mecanismul prin intermediul căruia se realizează modelul antipaternalist de comunicare, care privește bolnavul drept un subiect autonom, responsabil, liber de a lua decizii importante şi oportune pentru el însuși. Doctrina acordului informat rezidă pe respectul pentru autonomia individuală şi pe recunoaşterea faptului că exercitarea autodeterminării în toate aspectele serviciilor de sănătate este un drept al pacientului. Scopul prezentei lucrări constă în sensibilizarea furnizorilor de servicii de sănătate privind importanța respectării autonomiei pacientului și informarea lor referitor la prevederile-cheie ale legislației Republicii Moldova cu privire la consimțământul informat. Material și metode de cercetare: A fost realizat un studiu descriptiv, bazat pe analiza tuturor legilor Republicii Moldova ce conțin prevederi referitoare la consimțământul informat. Rezultate și discuții: Regulile și principiile de obținere a consimțământului informat al pacientului sunt reglementate în Republica Moldova prin intermediul a 9 legi din domeniul ocrotirii sănătății. Legea nr. 263/2005 cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului definește consimțământul pacientului privind intervenția medicală drept un consimțământ conștientizat, care poate fi acordat de pacient sau de reprezentantul său legal (în lipsa acestuia, de ruda apropiată) pentru efectuarea unei intervenţii medicale, exprimat benevol, în baza informaţiei multilaterale şi exhaustive primite de la medicul curant sau de la medicul care efectuează cercetarea biomedicală (studiul clinic), autentificat prin semnătura pacientului, a reprezentantului său legal sau a rudei apropiate şi a medicului în documentaţia medicală respectivă. Legea nr. 411/1995 a ocrotirii sănătății stabilește obligativitatea obținerii consimțământului pacientului pentru orice prestaţie medicală propusă, indiferent de natura acesteia. În această privință, Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului subliniază caracterul premergător al consimțământului în raport cu intervenția medicală. Acordul informat al pacientului include în sine următoarele elemente (etape): furnizarea informaţiei, crearea competenţei și asigurarea înţelegerii, luarea deciziei. Ambele legi prenotate conțin dispoziții generale referitoare la consimțământul informat, modul de obținere și documentare în cazul pacienților cu capacitate de exercițiu deplină, limitată și absentă, cât și în situațiile de urgență. Pe lângă aspectele generale, legislația Republicii Moldova reglementează cerințele pentru obținerea consimțământului în așa domenii sensibile cum sunt sănătatea mentală și reproductivă, HIV/SIDA, transplantul de organe, țesuturi și celule umane, tuberculoza. Concluzii: Consimțământul informat este un pilon esențial al practicii medicale moderne, ce garantează respectul pentru autonomia pacientului, dreptul acestuia de a lua decizii informate privind propria sănătate și asigură respectarea drepturilor și intereselor pacientului. Totodată, consimțământul informat asigură protecția personalului medical întrucât toate deciziile sunt luate de către pacient care își asumă atât beneficiile, cât și riscurile intervenției medicale cu condiția conștientizării acestora. Analiza legislației Republicii Moldova relevă existența unui cadru legal complex și detaliat care reglementează acordarea consimțământului în diverse contexte medicale, inclusiv în situații sensibile.

Viziuni ale medicilor din asistența medicală primară privind traseul pacientului cu hipertensiune arterial

2025-10-08T15:58:33Z

Viziuni ale medicilor din asistența medicală primară privind traseul pacientului cu hipertensiune arterial Todorova, Irina; Mîța, Valentin Context: Conform studiului STEPS 2021, în Republica Moldova, 34,8% dintre adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani suferă de hipertensiune arterială (HTA). Numărul lor se consideră subestimat din cauza nediagnosticării din diferite motive, ceea ce ulterior se reflectă în urgențe hipertensive, infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Scopul: Evaluarea viziunilor medicilor din asistența medicală primară privind traseul pacientului cu HTA pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite și eliminarea obstacolelor din traseul pacientului cu HTA. Metode: A fost realizat un studiu de tip transversal, mixt (cantitativ și calitativ). Componenta cantitativă a inclus chestionarea a 317 medici de familie, care își desfășoară activitatea în instituțiile medicale din țară. Chestionarele distribuite pe suport de hârtie și în format electronic au fost colectate prin intermediul platformei Google Forms. În cercetarea calitativă s-au efectuat interviuri în profunzime semi-structurate cu 4 manageri din Centrele de Sănătate din mediul urban și rural, realizate pe baza unui ghid de interviu. Rezultate: Eșantionul obținut a fost reprezentativ în ce privește distribuția teritorială și mediul de activitate a intervievaților. Majoritatea medicilor (55%) se încadrează în grupa de vârstă 51-70 de ani, ceea ce indică o rată sporită de specialiști care se apropie de vârsta de pensionare și un deficit în reînnoirea cadrelor. Peste 84% evaluează factorii de risc ai HTA doar în prezența simptomelor sau factorilor evidenți, iar peste 50% afirmă că pacienții nu solicită screening fără simptome. Obstacolele principale în prevenție sunt lipsa de timp la consultații (86,4%) și motivația scăzută a pacienților (78,2%). Peste 43,5% dintre pacienți nu sunt suficient de informați, deoarece nu manifestă interes față de acest subiect. Campaniile de sănătate (71,9%) și abordările complexe (69,1%) sunt considerate cele mai eficiente metode de informare. Diagnosticul HTA este frecvent stabilit (63%) în timpul consultării pentru alte afecțiuni de către medicul de familie. Mai mult de jumătate (58%) dintre pacienți sunt consultați în 1–3 zile, indicând un acces relativ bun la medicii de familie. Totuși, doar 5% au acces imediat la cardiolog, iar 40% așteaptă peste o lună. Se remarcă lipsa specialiștilor și anume a cardiologilor (53,3%). Aderența la tratament este scăzută – doar 11% urmează corect indicațiile. Factorii care influențează negativ includ frica de reacții adverse, polipragmazia, tratament îndelungat, influența negativă a mediului social și costurile suportate de pacienți. Accesul la reabilitare este limitat – peste jumătate de respondenți semnalează lipsa unui traseu clar și perioada lungă de așteptare. Reabilitarea este disponibilă mai ales în cazuri severe, iar infrastructura regională slabă accentuează dificultăți de acces. Un alt obstacol este neclaritatea privind responsabilitățile între medicii de familie și specialiști (36% dintre respondenți). De asemenea, dublarea documentării (electronic și pe hârtie) contribuie la supraîncărcarea medicilor și epuizare profesională. Concluzii: Traseul pacientului hipertensiv este afectat de bariere multiple: lipsa educației pentru sănătate, birocrația, deficitul de personal și echipamente, precum și accesul limitat la specialiști. Este necesară îmbunătățirea organizării sistemului pentru diagnostic precoce, prevenirea complicațiilor și creșterea calității îngrijirii.

Rolul schimbărilor climatice la pacienții cu boli cardiovasculare în Republica Moldova

2025-10-08T15:58:16Z

Rolul schimbărilor climatice la pacienții cu boli cardiovasculare în Republica Moldova Mazur-Nicorici, Lucia; Gordaș, Cătălin Context. Schimbările climatice influențează semnificativ sănătatea populației, în special în rândul pacienților cu boli cardiovasculare. În Republica Moldova, condițiile meteorologice extreme, cum ar fi temperaturile ridicate sau scăzute și variațiile presiunii atmosferice, pot exacerba aceste afecțiuni. Obiectivul principal al acestui studiu este de a analiza corelația dintre factorii climatici și incidența urgențelor cardiovasculare, în contextul intensificării încălzirii globale și al vulnerabilității crescute a anumitor categorii populaționale, în special a persoanelor vârstnice și cu comorbidități cronice. Metode. Studiul s-a bazat pe o analiză retrospectivă a 6228 cazuri de urgențe cardiovasculare din 2024, preluate de la IMSP CNAMUP. Datele meteorologice (temperatură și presiune atmosferică) au fost obținute de la Institutul de Ecologie și Geografie. S-a aplicat analiza statistică în IBM SPSS Statistics 21 pentru a evalua corelațiile între parametrii meteorologici extremi și frecvența solicitărilor medicale. S-au analizat separat anotimpurile, evaluând efectele presiunii atmosferice ridicate și scăzute, precum și ale temperaturilor extreme asupra patologiilor cardiovasculare. Au fost examinate diferențele sezoniere, de gen și vârstă, precum și distribuția în raport cu valorile barice. S-a acordat o atenție deosebită zilelor cu valori climatice extreme și număr maxim de solicitări. Au fost identificate posibile cauze contextuale pentru incidența crescută în sezonul rece, inclusiv factori socio-economici și nivelul redus de adaptare terapeutică. Rezultate. Datele indică o corelație semnificativă între temperaturile extreme și creșterea numărului de urgențe cardiovasculare. Vara 2024 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor, cu temperaturi medii de până la +25,6°C, iar iarna a fost anormal de caldă, fără perioade stabile de ger. În aceste perioade s-au înregistrat creșteri ale aritmiilor (38,4%) și sindroamelor coronariene acute (23,7%). Cele mai afectate au fost persoanele de peste 60 de ani. Atât presiunile ridicate (>1024 hPa), cât și cele scăzute (<980 hPa) au fost asociate cu număr crescut de cazuri. În zilele cu -11,3°C și 38,5°C s-au înregistrat cele mai multe solicitări (622 și, respectiv, 455 cazuri). Diferențele față de țările occidentale indică o vulnerabilitate sezonieră crescută în Moldova, influențată de infrastructura deficitară și lipsa sistemelor eficiente de adaptare la condițiile meteorologice. Discuții. Rezultatele confirmă ipoteza că factorii meteorologici extremi influențează starea pacienților cu boli cardiovasculare. Temperaturile ridicate favorizează deshidratarea, dezechilibrele electrolitice și stresul simpatic, crescând riscul ischemic. Temperaturile scăzute determină vasoconstricție, hipercoagulabilitate și creșterea tensiunii arteriale, favorizând evenimente trombotice. Variațiile barometrice bruște induc stres hemodinamic suplimentar, afectând în special pacienții cu insuficiență cardiacă. Aceste date sunt în concordanță cu literatura internațională, confirmând importanța monitorizării factorilor climatici în managementul bolilor cardiovasculare. Se recomandă implementarea de sisteme de avertizare meteo-medicală, ajustarea tratamentelor în perioadele critice și educarea pacienților privind riscurile climatice. Adaptarea serviciilor de urgență și implicarea autorităților în politici de sănătate publică devine esențială în contextul schimbărilor climatice accelerate și al creșterii vulnerabilității populației cu boli cronice cardiovasculare.

Determinantele sustenabilității financiare post-criză în sistemul de sănătate din Republica Moldova

2025-10-08T15:57:36Z

Determinantele sustenabilității financiare post-criză în sistemul de sănătate din Republica Moldova Copăceanu, Cristina Context. Sistemul de sănătate din Republica Moldova, la fel ca multe alte sisteme internaționale, a fost expus presiunilor financiare, accentuate de crize recente: de la pandemie la șocuri economice și geopolitice. Aceste presiuni au evidențiat vulnerabilitățile sistemului de sănătate, în special aspectele financiare și organizaționale. De aceea, sustenabilitatea financiară este esențială nu doar pentru buna funcționare, dar și pentru consolidarea capacităților de răspuns la eventuale provocări și asigurarea accesului echitabil la sănătate. În acest context, determinantele sustenabilității financiare devin fundamentale pentru utilizarea eficientă a banului public. Metode. Prezenta cercetare a integrat o metodologie mixtă, analiza cantitativă și calitativă. Analiza cantitativă sa focusat pe cercetarea datelor macroeconomice (PIB, inflație, etc.) și a indicatorilor specifici sistemului de sănătate (cheltuieli pentru sănătate, resursele sistemului de sănătate, etc.) din perioada anilor 2019-2023, prin utilizarea metodelor de regresie. Analiza calitativă a permis studierea literaturii de specialitate și a documentelor naționale (legislație, strategii, rapoarte, etc.) pentru a identifica problemele sistemului și a soluțiilor relevante. Rezultate. Analiza efectuată a permis structurarea a patru categorii de determinante ale sustenabilității financiare a sistemului, și anume: indicatorii macroeconomici (volatilitatea veniturilor, inflația, șomajul), modelele de finanțare (dependența externă), eficiența și guvernanța sistemului (ineficiența cheltuielilor, control și audit intern slab), presiunile demografice (îmbăire, morbiditate). În rezultatul analizei deducem că vulnerabilitățile respective, acutizate de crizele recente, afectează sustenabilitatea financiară a sistemului. Dependența veniturilor sistemului de remitențe și impactul inflației asupra costurilor de multe influențează direct alocările pentru sănătate. Totodată, ineficiența cheltuielilor la nivelul instituțiilor medicale, alături de lacunele controlului intern managerial și ale auditului intern, generează risipă și utilizare ineficientă a fondurilor publice. La fel și presiunile demografice generate de îmbătrânirea populației și creșterea morbidității crește cererea pentru servicii medicale costisitoare. În final, noutatea științifică constă în identificarea și analiza integrată a factorilor determinanți ai sustenabilității financiare a sistemului de sănătate din Republica Moldova, într-un context de post-criză. Astfel, studiul prezintă o abordare holistică aferentă interdependenței acestor determinanți (macroeconomici, de finanțare, guvernanță și demografici) și a impactului acestora asupra rezilienței financiare, o abordare puțin explorată anterior. Discuții. Rezultatele evidențiază clar că sustenabilitatea financiară în sistemul de sănătate din Republica Moldova, în contextul post-criză, nu este doar o problemă de alocare a resurselor, ci și o problemă de reziliență și capacitate de adaptare strategică. Fortificarea simultană a determinantelor abordate necesită un efort major și o viziune pe termen lung. Implicațiile practice recomandă diversificarea surselor de finanțare și optimizarea cheltuielilor prin consolidarea asistenței medicale și extinderea digitalizării. De asemenea, consolidarea controlului intern managerial și a auditului intern la nivelul sistemic și instituțional, pilonii fundamentali pentru buna guvernare și utilizarea eficientă a banului public, care transformă vulnerabilitățile curente în oportunități de edificare a unui sistem de sănătate mai robust, transparent și echitabil.