http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/31548 2026-09-06T02:03:24Z 2026-09-06T02:03:24Z Machidon, Maria-Mirabela http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/32039 2025-12-22T09:16:28Z 2025-01-01T00:00:00Z

Modificări corneene asociate administrării unor medicamente Machidon, Maria-Mirabela Introducere. Unele medicamente se pot acumula în corn-ee sau pot altera metabolismul local ducând la modificări vizibile identificate la lampa cu fantă şi microscopia confo-cală. Manifestările corneene în urma administrării medicamentelor pot reflecta potenţial risc de modificări lenticulare sau retiniene. Scop. Evaluarea modificărilor corneene asociate administrării medicamentelor frecvent utilizate în scopul identificării celor cu potenţial toxic ocular în vederea perceperii riscurilor. Material şi metode. Ca materiale au servit publicaţiile ştiinţifice din literatura de specialitate PubMed, Google Scholer, ScienceDirect, Scopus, ResearchGate folosind; Introduction. Some drugs may accumulate in the cornea or alter local metabolism leading to visible changes identified by slit lamp and confocal microscopy. Corneal manifestations following drug administration may reflect potential risk of lenticular or retinal changes the drug history being important. Objective. Evaluation of corneal changes associated with the administration of frequently used medications in order to identify those with ocular toxic potential for risk perception. Material and methods. The materials used were scientific publications from the specialized literature PubMed, Google Scholar, ScienceDirect, Scopus, ResearchGate using Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

2025-01-01T00:00:00Z Ostap, Nina Didencu, Alexandru http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/32041 2025-12-22T09:21:47Z 2025-01-01T00:00:00Z

Abordarea ORL al sindromului de apnee obstructivă în somn Ostap, Nina; Didencu, Alexandru Introducere. Sindromul de apnee obstructivă în somn (OSA) este una din cele mai frecvente tulburări respiratorii ale somnului, cu o prevalenţă între 14%-50% la bărbaţi şi 5%-23% la femei. Studiile recente estimează ca peste 1 mlrd de persoane suferă de forme variabile de OSA şi o parte semnificativă rămâne nediagnosticată. Scop. Evaluarea implicării otorinolorinologului în abordarea OSA, cu accent pe evaluarea morfofuncţională a căilor aeriene superioare şi tratamentul cauzelor obstructive identificate. Material şi metode. Analiza sistematică a literaturii folosind ghidurile actuale (AAO-HSN, AASM), precum şi meta-analize şi publicaţii recente din PubMed, Cochrane şi JAMA Otolaryngology cu referire la tema abordată. Rezultate. Datele actuale sugerează că peste 80% de cazuri au substrat anatomic identificabil, respectiv evaluarea ORL este esenţial în acest context, fiind recomandată ca etapă iniţială în ghidurile AAO-HNS şi AASM, în cazul formelor uşor-moderate sau ca alternativă la pacienţii cu intoleranţă la CPAP sau cu eşec terapeutic. Pentru identificarea nivelului colapsului se utilizează evaluarea morfofuncţională prin rinoscopie, naso-faringoscopie flexibilă şi somnoscopia endoscopică DISE. În funcţie de tipul de obstrucţie, tratamentul poate viza: septoplastie, turbinoplastie; uvulopalatofaringoplastie; suspendarea osului hioid, reducţii linguale. Concluzii. Abordarea ORL este indispensabilă în diagnosticul şi tratamentul OSA, prin identificarea cauzelor anatomice obstructive şi oferirea de soluţii chirurgicale ţintite, care pot înlocui sau completa CPAP, optimizând astfel controlul patologiei şi calitatea vieţii pacienţilor.; Introduction. Obstructive sleep apnea syndrome (OSA) is one of the most common sleep-disordered breathing disorders, with a prevalence between 14%-50% in men and 5%-23% in women. Recent studies estimate that over 1 billion people suffer from varying forms of OSA and a significant portion remains undiagnosed. Objective. Evaluation of the involvement of the otolaryngologist in the approach to OSA, with emphasis on the morphofunctional assessment of the upper airways and the treatment of identified obstructive causes. Material and methods. Systematic review of the literature using current guidelines (AAO-HSN, AASM), as well as meta-analyses and recent publications from PubMed, Cochrane and JAMA Otolaryngology with reference to the topic addressed. Results. Current data suggest that over 80% of cases have an identifiable anatomical substrate, and ENT evaluation is essential in this context, being recommended as an initial step in the AAO-HNS and AASM guidelines, in the case of mild-moderate forms or as an alternative in patients with CPAP intolerance or therapeutic failure. To identify the level of collapse, morphofunctional evaluation is used through rhinoscopy, flexible nasopharyngoscopy and drug-induced sleep endoscopy (DISE). Depending on the type of obstruction, treatment may include: septoplasty, turbinoplasty; uvulopalatopharyngoplasty; hyoid bone suspension, lingual reductions. Conclusion. The ENT approach is indispensable in the diagnosis and treatment of OSA, by identifying obstructive anatomical causes and offering targeted surgical solutions, which can replace or complement CPAP, thus optimizing pathology control and patients’ quality of life. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

2025-01-01T00:00:00Z Prisăcaru, Mihaela Maniuc, Mihail Ababii, Polina Bugan, Maria Furculița, Daniel http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/32043 2026-03-05T08:15:58Z 2025-01-01T00:00:00Z

Studii clinico-funcţionale în rinita cronică hipertrofică a copilului Prisăcaru, Mihaela; Maniuc, Mihail; Ababii, Polina; Bugan, Maria; Furculița, Daniel Introducere. Rinita cronică hipertrofică la copii implică îngroşarea permanentă a cornetelor inferioare, care duce la obstrucţie nazală severă şi afectarea calităţii vieţii. Diagnosticul cu ajutorul noilor tehnologii performante este esenţial pentru ghidarea tratamentului şi evaluarea pre/ post intervenţie. Scop. Evaluarea rolului investigaţiilor clinico-funcţionale în diagnosticul rinitei cornice hiper-trofice la copii în stabilirea gradului de obstrucţie nazală şi conduita tratamentului. Material şi metode. Evaluarea clinico-funcţională a pacienţilor pediatrici cu RCH s-a realizat prin utilizarea unor dispozitive moderne, precum GM Instrument A1(rinometrie acustică),sistemul PDD-301/sr (rinomanometrie activă), platforma integrată Otopront Rhi-no-Sys, endoscopie nazală cu optică pediatrică şi tomografie computerizată cu fascicul conic (CBCT). Rezultate. Rinome-tria acustică a permis identificarea modificărilor post-ter-apeutice ale volumului nazal, în timp ce rinomanometria a oferit valori precise ale fluxului respirator. Endoscopia nazală s-a dovedit a fi una dintre cele mai sensibile metode pentru evaluarea directă a hipertrofiei cornetelor inferioare şi a vegetaţiilor adenoide. Imagistica CBCT a furnizat imagini tridimensionale detaliate ale cavităţilor nazale şi ale structurii osteo-cartilaginoase, cu o expunere minimă la radiaţii. Tehnologiile bazate pe AI au marcat eficacitate pentru screening-ul rinitei în zone rurale în evaluarea postoperatorie, favorabil în prognosticul pe termen lung. Concluzii. Studiile clinico-funcţionale în rinita cronică hipertrofică (RCH) constituie o etapă fundamentală în identificarea cauzelor obstrucţiei nazale. Integrarea tehnologiilor digitale avansate permite un diagnostic complex, personalizat şi minim invaziv, cu beneficii în monitorizarea post-terapeutică.; Introduction. Chronic hypertrophic rhinitis in children involves permanent thickening of the inferior turbinates, leading to severe nasal obstruction and impaired quality of life. Diagnosis with the help of advanced new technologies is essential for guiding treatment and evaluating pre/post intervention. Objective. Evaluation of the role of clinical-functional investigations in diagnosing chronic hypertrophic rhinitis in children, in determining the degree of nasal obstruction and treatment approach. Material and methods. The clinical-functional evaluation of pediatric patients with chronic hypertrophic rhinitis (CHR) was performed using advanced diagnostic tools, including GM Instrument A1 (acoustic rhinometry), PDD-301/sr system (active rhino-manometry), Otopront Rhino-Sys platform, pediatric nasal endoscopy with special optics, and CBCT imaging. Results. Acoustic rhinometry enabled the identification of post-therapeutic changes in nasal volume, while rhinomanometry provided accurate measurements of respiratory airflow. Nasal endoscopy proved to be one of the most sensitive tools for the direct and precise evaluation of inferior turbinate hypertrophy and adenoidal vegetation. CBCT imaging delivered detailed three-dimensional visualization of the nasal cavities and osteocartilaginous structures, with minimal radiation exposure. AI-based technologies demonstrated high efficiency in rhinitis screening in rural areas and in postoperative evaluation, supporting improved long-term prognosis. Conclusion. Clinical-functional studies in chronic hypertrophic rhinitis (CHR) play a key role in identifying the causes of nasal obstruction. The use of advanced digital technologies enables a personalized, precise, and minimally invasive diagnosis, improving post-treatment monitoring. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

2025-01-01T00:00:00Z Zveaghintev, Piotr Gagauz, Alexei http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/32044 2025-12-22T16:20:53Z 2025-01-01T00:00:00Z

Particularităţile tratamentului chirurgical al chistului Tornwaldt Zveaghintev, Piotr; Gagauz, Alexei Introducere. Chistul Tornwaldt este o formaţiune chistica, localizată pe peretele posterior al nazofaringelui, care apare ca urmare a persistenţei conexiunii dintre notocord şi far-inge. A fost descrisă în 1885 de Gustav Tornwaldt, cu o incidenţă estimată de 0,2-5 %. În majoritatea cazurilor, este asimptomatic. Scop. Evaluarea eficienţei, siguranţei şi rezultatelor pe termen lung ale tratamentului chirurgical endoscopic asistat cu laser în managementul chistului Tornwaldt simptomatic. Material şi metode. În acest studiu au fost incluşi pacienţi diagnosticaţi cu chist Tornwaldt simptomatic în perioada 2014-2019, care au fost supuşi tratamentului chirurgical în cadrul instituţiei noastre. A fost efectuată o analiză retrospectivă a foilor de observaţie medicală, cu evaluarea relevanţei metodelor diagnostice şi terapeutice aplicate. Rezultate. Intervenţia a fost efectuată prin abord transnazal, sub anestezie generală, utilizând endoscop flexibil. S-au realizat evacuarea conţinutului chistic, incizia largă a capsulei, şi prelevarea biopsiei, urmate de termode-strucţia pereţilor chistului cu laser diodă (980 nm, 12 W), în regim combinat continuu-pulsatil, atât în contact, cât şi non-contact. Evoluţia postoperatorie a fost monitorizată la 1, 3, 6 şi 12 luni. Intervenţia s-a desfăşurat fără complicaţii, iar vindecarea a fost completă, fără afectarea structurilor adiacente. La controalele ulterioare nu s-au evidenţiat semne de recidivă. Respiraţia nazală a fost restabilită integral. Concluzii. Tratamentul endoscopic asistat de laser s-a dovedit a fi eficient, asigurând un risc scăzut de recidivă. Monitorizarea postoperatorie s-a considerat esenţială pentru evaluarea rezultatelor pe termen lung. În conformitate cu standardele actuale, abordul endoscopic rămâne metoda de elecţie.; Introduction. Tornwaldt cyst is a benign cystic lesion located on the posterior wall of the nasopharynx, resulting from the persistent embryological connection between the notochord and the pharynx. First described by Gustav Tornwaldt in 1885, it has an estimated incidence of 0.2-5%. In most cases, it remains asymptomatic. Objective. Comprehensive evaluation of the efficacy, safety, and long-term clinical outcomes of laser-assisted endoscopic surgical treatment in managing patients with symptomatic Tornwaldt cysts. Material and methods. Between 2014 and 2019, patients diagnosed with symptomatic Tornwaldt cysts were included in this study. All underwent surgical treatment and postoperative follow-up in our institution. A retrospective analysis of medical records was conducted, assessing the relevance of diagnostic methods and the applied therapeutic approach. Results. The intervention was performed via a transnasal approach, under general anesthesia, using a flexible endoscope. The procedure involved evacuation of the cystic content, wide capsule incision, biopsy sampling, followed by laser diode (980 nm, 12 W) thermodestruction of the cyst walls. The laser was applied in a combined continuous and pulsed mode, both in contact and non-contact technique. Postoperative follow-up was carried out at 1, 3, 6, and 12 months. The procedure was uneventful, with complete local healing and no damage to adjacent structures. No signs of recurrence were observed during follow-up. Nasal breathing was fully restored. Conclusion. Laser-assisted endoscopic treatment proved to be effective, offering a low risk of recurrence. Postoperative monitoring was essential for long-term outcome assessment. According to current otorhinolaryngological standards, the endoscopic approach remains the method of choice. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

2025-01-01T00:00:00Z