http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/326 2026-04-13T02:17:19Z 2026-04-13T02:17:19Z Caproş, Natalia Istrati, Valeriu Dragan, Ion Didic, Valentina Cuzor, Tatiana Josan, Doina More, Tatiana Colesnic, Ion http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4466 2019-06-25T16:01:46Z 2011-01-01T00:00:00Z

Cuantificarea prognosticului nefavorabil la pacienţii cu angină pectorală instabilă Caproş, Natalia; Istrati, Valeriu; Dragan, Ion; Didic, Valentina; Cuzor, Tatiana; Josan, Doina; More, Tatiana; Colesnic, Ion The aim of our study was to evaluate cardiovascular risk in patients with unstable angina pectoris for choosing their appropriate management. Most of the patients with unstable angina pectoris had a high risk of major cardiovascular events for a year, estimated using the Duke score, which correlates with a mortality of> 2% for one year. Cardiovascular risk assessment allows patients to receive adequate treatment and revascularization, which would increase their survival. Scopul studiului a fost de a evalua riscul cardiovascular la pacienţii cu angină pectorală instabilă pentru alegerea managementului corespunzător. Majoritatea pacienţilor cu angină pectorală instabilă au avut un risc ridicat de evenimente cardiovasculare majore pentru un an, estimate folosind scorul Duke, ce corelează cu o mortalitate de> 2%. Evaluarea riscului cardiovascular permite pacienţilor de a beneficia de tratament adecvat şi revascularizare, ceea ce ar creşte supravieţuirea lor. Universitatea Stat Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Catedra Medicină Internă No 5, IMSP Institutul Cardiologie şi SCM Sfănta Treime

2011-01-01T00:00:00Z Caproş, Natalia http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4467 2019-06-25T16:01:46Z 2011-01-01T00:00:00Z

Managementul lipidelor serice apreciate prin prizma ghidurilor europene la pacienţii coronarieni Caproş, Natalia The aim of study was to asses the lipids levels in coronary patients, according to European guidelines. The results of the study showed a poor control of the low density lipoproteinscholesterol, identified as an important vascular risk factor and a therapeutic option in dyslipidemia management. Scopul studiului a fost evaluarea valorilor lipidice la pacientii coronarieni, conform ghidurilor europene. Rezultatele studiului au arătat un control parţial al colesterolului lipoproteinelor de densitate joasă, identificat ca un factor important de risc vascular şi o ţintă terapeutică în managementul dislipidemiei. Clinica Medicală No1 USMF Nicolae Testemiţanu

2011-01-01T00:00:00Z Branişte, Tudor Branişte, Andrei http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4465 2019-06-25T16:01:46Z 2011-01-01T00:00:00Z

Anexinele, calciul şi proteinele fosfolipid-aglutinante în cardiomiopatia dilatativă Branişte, Tudor; Branişte, Andrei In this study, the expression and distribution of annexins V and VI in healthy human hearts and in DCM with irreducible heart failure using Western blots were analyzed. There was a predominant localization of annexins V and VI in cardiomyocytes in the sarcolemma, the T tubules and intercalary disks of healthy hearts, whereas in hearts with heart failure the two types of annexins are found in large quantities in the interstice. Moreover, annexin V is almost absent in the cardiomyocytes. We have shown that heart with heart failure is accompanied by over expression and translocation of annexins V and VI, from the cardiomyocytes to the interstitial tissue. Data suggest that annexins can help to the ventricular remodelling. Keywords: annexins, dilated cardiomyopathy (DCM), cardiomyocytes, heart failure. În prezentul studiu, au fost analizate expresia şi distribuţia anexinelor V şi VI în inimile umane indemne şi în CMD cu insuficienţă cardiacă ireductibilă utilizând metoda Western blots. S-a observat o localizare preponderentă a anexinelor V şi VI în cardiomiocite la nivelul sarcolemei, a tubilor T şi a discurilor intercalare din inimile indemne, în timp ce în inimile cu insuficienţă cardiacă cele două tipuri de anexine se găsesc în cantităţi mari în interstiţiu. Mai mult, anexina V, la nivelul cardiomiocitului, este aproape absentă. Noi am arătat că inima, cu insuficienţă cardiacă, este insoţită de o supraexpresie, precum şi de o translocare a anexinelor V şi VI, din cardiomiocit, în ţesutul interstiţial. Datele sugerează că anexinele pot contribui la remodelarea ventriculară. Cuvinte cheie: anexine, cardiomiopatie dilatativă (CMD), cardiomiocit, insuficienţă cardiacă. Catedra medicina Internă-Semiologie USMF „Nicolae Testemiţanu”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaşi

2011-01-01T00:00:00Z Oprea, Victor Mazur-Nicorici, Lucia Grib, Andrei Grib, Liviu http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4464 2019-06-25T16:01:46Z 2011-01-01T00:00:00Z

Dereglările ritmului cardiac la pacienţii cu cardiopatii reumatismale Oprea, Victor; Mazur-Nicorici, Lucia; Grib, Andrei; Grib, Liviu Atrial fibrilation is a serious complication associated with rheumatic heart disease. While in developed countries the common causes of rhythm disorders (including atrial fibrillation) are related to congestive heart failure, hypertension, and increasing age; in the developing world, chronic RHD is one of the common forms of structural heart disease associated with AF. Chronic atrial fibrilation in the absence of rheumatic heart disease is associated with more than a 5-fold increase in stroke incidence, while atrial fibrilation with rheumtic heart disease has a 17- fold increase. Una din complicaţiile frecvente ale CPR sunt aritmiile, inclusiv fibrilaţia atrială. În timp ce în ţările dezvoltate cauzele mai frecvente a fibrilaţiei atriale sunt legate cu insuficienţa cardiacă congestivă, hipertensiunea arterială, şi vârsta înaintată, în ţările în curs de dezvoltare cardiopatia reumatismală este una dintre cele mai frecvente afecţiuni structurale ale inimii asociate cu dereglările de ritm. La pacienţii cu fibrilaţia atrială fără cardiopatie reumatismală incidenţa accidentului vascular cerebral este de 5 ori mai mare, atunci cînd la pacientţii cu cardiopatie reumatismală, incidenţa este de 17 ori mai mare. Departamentul Medicina Internă, catedra Cardiologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”

2011-01-01T00:00:00Z