http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/328 2026-05-03T07:06:23Z 2026-05-03T07:06:23Z Chirvas, Elena http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4493 2019-06-25T16:17:11Z 2011-01-01T00:00:00Z

Infecţia ocultă virală hepatică B în asociere cu astmul bronşic Chirvas, Elena Occult HBV infection is a clinical entity characterised by the detection or the absence of HBV-DNA in serum and/or the detection of HBV-DNA in liver without appreciation of hepatitis B surface antigen (HBsAg) [21]. Occult HBV infection has been described not only in patients who have resolved an acute or chronic HBV infection but also in patients without any serological markers of a past HBV infection. Occult HBV may impact in several different clinical context, including and its acute reactivation when an immunosuppressive status occurs. There is little information about extrahepatic manifestations of occult HBV infection. Low levels of HBV replication have been detected in a number of extrahepatic tissues, including peripheral blood mononuclear cells, raising the possibility that serum HBV DNA in occult hepatitis B infection reflects non-hepatic replication, as in lymph nodes, kidney, heart, thyroid, pancreas, lung [13,14,19]. Our study resulted in a high frequency of occult hepatitis B virus infection with asthma. Infecţia ocultă HBV este o entitate clinică caracterizată prin detectarea sau absenţa ADN HBV în ser şi/sau detectarea ADN HBV în ficat în lipsa aprecierii antigenului hepatic B de suprafaţă (HBsAg) [21]. Infecţia ocultă HBV a fost descrisă nu numai la pacienţii care s-au vindecat după o infecţie acută sau cronică HBV, dar de asemenea la pacienţii fără careva markeri serologici a unei infecţii HBV suportate. Infecţia ocultă HBV poate avea impact în unele contexte clinice diferite, incluzând şi reactivarea sa acută, când apare un statut imunodepresiv. Există puţină informaţie despre manifestările extrahepatice ale infecţiei oculte HBV. Nivelele scăzute ale replicării HBV au fost detectate într-un şir de ţesuturi extrahepatice, incluzând celulele mononucleare ale sâgelui periferic, crescând posibilitatea ca ADN HBV din ser în infecţia ocultă HBV să reflecte replicarea non-hepatică, precum în nodulii limfatici, rinichi, inimă, glanda tiroidă, pancreas, pulmon [13,14,19] Studiul nostru a apreciat o frecvenţă înaltă a asocierii infecţiei virale hepatice B cu astmul bronşic. Clinica Medicală №4 – DisciplinaGastroenterologie

2011-01-01T00:00:00Z Berliba, Elina Dumbrava, Vlada Proca, Nicolae Popescul, Ana http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4490 2019-06-25T16:17:11Z 2011-01-01T00:00:00Z

Hepatita autoimună – aspecte clinico-evolutive Berliba, Elina; Dumbrava, Vlada; Proca, Nicolae; Popescul, Ana Autoimmune hepatitis is now accepted as a chronic disease of unknown cause, characterized by the presence of interface hepatitis and portal plasma cell infiltration on histologic examination, hypergammaglobulinemia, and autoantibodies. Autoimmune hepatitis reflects a complex interaction between triggering factors, autoantigens, genetic predispositions, and immunoregulatory networks. Immune serum markers frequently are present, and the disease often is associated with other autoimmune diseases.The study aimed to research the clinical and laboratory autoimmune hepatitis and evaluation of immunosuppressive therapy in these patients. Hepatita autoimună este acceptată în prezent ca o afecţiune cronică a ficatului de etiologie necunoscută, caracterizată prin înflamaţie periportală şi infiltrat plasmocitar la examenul histologic; hipergamaglobulinemie şi prezenţa de autoanticorpi. Hepatita autoimună reflectă o interacţiune complexă între factorii trigger, autoantigeni, predispoziţia genetică şi mecanismele imunoreglatorii. Frecvent sunt prezenţi marcheri serologici imuni şi afecţiunea deseori se asociază cu alte maladii autoimune. Scopul studiului constă în cercetarea particularităţilor clinice şi paraclinice a hepatitei autoimune şi evaluarea tratamentului imunosupresiv la aceşti pacienţi. Clinica Medicală Nr 4, Disciplina Gastroenterologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”

2011-01-01T00:00:00Z Corlăteanu, Olga Tcaciuc, Eugen Medveţchi-Munteanu, Diana Matcovschi, Serghei http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4491 2019-06-25T16:17:11Z 2011-01-01T00:00:00Z

Hemodinamica pulmonară la pacienţii cu ciroză hepatică Corlăteanu, Olga; Tcaciuc, Eugen; Medveţchi-Munteanu, Diana; Matcovschi, Serghei Major vascular pulmonary complications of chronic liver diseases are hepatopulmonary syndrome and portopulmonary hypertension. We determined with echocardiography hemodynamic pulmonary parameters and evaluated relation between severity of liver cirrhosis and level of pulmonary hypertension in patients with liver cirrhosis. Pulmonary hypertension was detected in 16,7% patients. Majority of patients with liver cirrhosis were part of class ChildPugh B. There is no correlation between pulmonary hypertension and stage of liver cirrhosis. Complicaţiile vasculare pulmonare majore ale bolii hepatice cronice sunt reprezentate de sindromul hepatopulmonar şi hipertensiunea portopulmonară. Am determinat prin screening ecocardiografic indicii hemodinamicii pulmonare şi am evaluat relaţiile între severitatea cirozei hepatice şi gradul hipertensiunii arteriale pulmonare la pacienţii cu ciroză hepatică. Din datele obţinute 16,7% din pacienţi au avut HAP, predominant forma uşoară. Majoritatea pacienţilor cu ciroză hepatică şi HAP s-au încadrat în clasa Child-Pugh B. Nu s-a determinat corelaţie între HAP şi stadiul evolutiv al cirozei hepatice. Clinica medicală nr.1, Departamentul Medicină Internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

2011-01-01T00:00:00Z Medveţchi-Munteanu, Diana http://repository.usmf.md:80/xmlui/handle/20.500.12710/4492 2019-06-25T16:17:11Z 2011-01-01T00:00:00Z

Ventilația pulmonară la pacienţii cu ciroză hepatică Medveţchi-Munteanu, Diana Chronic hepatic affection is a major cause of mortality and morbidity in the world and in special in Republic of Moldova. Always in patients with liver cirrhosis is detect respiratory deviation. We determinate by spirometry test parameters of pulmonary ventilation in patients with liver cirrhosis. Restriction was detected in 10% patients. Majority of patients with liver cirrhosis and pulmonary deviation were part of class Child-Pugh B. There is no correlation between pulmonary ventilation and stage of liver cirrhosis. Afecţiunile hepatice cronice reprezintă o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate în întreaga lume şi în deosebi în Republica Moldova. Deseori la pacienții cu ciroză hepatică sunt depistate tulburari respiratorii. Am determinat prin spirografie indicii ventilației pulmonare şi am evaluat relaţiile între severitatea cirozei hepatice şi gradul dereglărilor ventilației pulmonare la pacienţii cu ciroză hepatică. Din datele obţinute la 10% din pacienţi am determinat o disfuncție ventilatorie restrictivă. Majoritatea pacienţilor cu ciroză hepatică şi dereglari ventilatorii s-au încadrat în clasa Child-Pugh B. Nu s-a determinat corelaţie între ventilația pulmonara şi stadiul evolutiv al cirozei hepatice. Clinica medicală nr.1, Departamentul Medicină Internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

2011-01-01T00:00:00Z